Teme principale

Prima paginĂŁ (PDF)

Newsletter

Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri prin email

Adresa ta de email:
Agentia Nationala de presa AGERPRES - www.agerpres.ro



28.09.2020 18:12


A A

Varujan Pambuccian, deputat, membru în Comisia pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor: "Într-o piață precum cea locală trebuie să existe neutralitate tehnologică și competiție"

Varujan Pambuccian, deputat, membru în Comisia pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor:

 

1. Spuneți-ne în ce constau prioritățile dvs. pentru următoarea perioadă, în ceea ce privește domeniul tehnologiei informației (TIC)?

 

În primul rând, găsirea unei soluții de tranziție de la IT, la AI, la inteligența artificială, pentru că noi suntem o industrie care a crescut foarte mult din păcate pe lohn, închiriem forță de muncă, practic asta facem acum în IT, iar forța de muncă din zona aceasta a programării, cam în 10-15 ani va fi înlocuită de sistemele de inteligență artificială.

 

Nu suntem singurul stat care are această problemă, India, care face cel mai mare - să spunem outsourcing că oamenilor le place mai mult cuvântul acesta, dar tot lohn este - are din 2018 un plan de tranziție în care speră să poată salva 30% din forța de muncă din domeniu, Polonia are un asemenea plan, Ucraina, Brazilia - în general țările care fac mult outsourcing în acest domeniu deja se pregătesc pentru o tranziție către altceva, nu neapărat către inteligența articială. India este o țară care se pregătește să facă tranziția către inteligența artificială.

 

Aici cred că și nouă ni se potrivește tranziția aceasta și sper să putem salva cât mai mult din forța de muncă existentă astăzi în zona aceasta de programare. Nu este niciun motiv de îngrijorare pentru arhitecții software, nu este niciun motiv de îngrijorare pentru testeri pentru că întotdeauna user experience va rămâne o experiență importantă în dezvoltarea de soft și care nu poate fi preluată de inteligența artificială, nu este un pericol pentru inginerii de baze de date, pentru inginerii software, dar este un pericol pentru dezvoltatori, pentru cei care fac programare și de aici sper să reușim să creăm printr-o serie de măsuri o tranziție către inteligența artificială.

 

Ei sunt într-un pericol mare acum. Așa cum roboții industriali au înlocuit aproape complet clasa muncitoare industrială, asta a dispărut de pe pământ, acum inteligența artificială începe să înlocuiască activitățile bazate pe reguli.

 

Dacă acolo, în zona industrială, vorbim despre înlocuirea activităților repetitive și bazate pe reguli, dincoace vorbim despre activități bazate pe reguli. Nu vorbim doar despre zona aceasta a programatorilor, cea amenințată de inteligența artificială, dar aici este o discuție lungă.

 

Dacă lucrurile sunt duse înainte cu mințile în cap, ele pot avea un impact minim asupra forței de muncă.

 

2. Despre câți programatori ar fi vorba și în cât timp ar urma ca munca lor să fie înlocuită?

 

Este foarte greu de spus lucrul acesta, în momentul acesta avem în jur de 100.000 de oameni care lucrează în domeniul IT, cel puțin 70.000 sunt dezvoltatori. Zona aceasta este amenințată. Din ea, probabil că va reuși o treime să meargă către inteligența artificială, celelalte două treimi probabil vor trebui să se gândească la alte meserii. Vorbim despre 10-15 ani de acum înainte. Dacă nu iei măsuri acum, atunci chiar nu ai ce să faci.

 

Domeniul principal de care mă ocup este însă altul, este cel legat de delocalizarea producției de hrană sau despre comunități autosustenabile alimentar, vorbim despre o altă clasă tehnologică aici, probabil că este cea mai disruptivă zonă. Aici apar locuri de muncă, dar vorbim despre cu totul alte tipuri de locuri de muncă, desigur.

 

Vorbim despre posibilitatea de a produce - deocamdată - hrană vegetală (este posibilă și producția celei animale, dar sunt foarte puține țări care au reușit să ajungă cu tehnologia acolo) în regim industrial controlat, adică independent de condițiile climatice, cu un consum de apă extrem de redus, într-un mediu septic - este dincolo de bio - vorbim despre plante crescute în regim septic și pe tot parcursul anului. Nemaidepinzând de condițiile climatice, practic ce este în afara pereților fabricii de plante nu are importantă, nu are nicio legătură ce se întâmplă în interior. Vorbim despre fabrică de plante.

 

Putem vorbi și despre fabrică de carne - sunt țări în care aceste lucruri sunt într-un stadiu foarte avansat: Statele Unite, Israelul, în care se vorbește despre carne de producție celulară, despre derivate animale de producție microbiană, tot celulară am putea să îi spunem - acesta este un alt domeniu, dar noi suntem destul de departe de el.

 

Dacă vorbim însă despre plante crescute în regim controlat, atunci suntem în zona ok și acesta este al doilea proiect care mă interesează.

 

Al treilea proiect care mă interesează ține de un alt fel de a gândi cercetarea științifică, un fel care să ne permită să utilizăm resursele umane pe care le avem în țară într-un mod folositor și pentru ele, și pentru țară, și pentru specia noastră. Cu toate că zona Bostonului este ca un magnet pentru cei care sunt foarte tari, în general nu există o corelare foarte clară între cei care pleacă și cei care rămân: nu întotdeauna pleacă ceI mai buni, nu întotdeauna rămân cei mai proști - aceasta este o prejudecată pe care noi o avem.

 

3. Cât de importantă este pe agenda dvs. tehnologia 5G - mult discutată în spațiul public?

 

În general, când apare o tehnologie despre care lumea nu știe exact ce are în ea și pentru ce a fost creată, toate prostiile din lumea aceasta se strâng în jurul ei. Aceasta este o tehnologie ca oricare alta, dar care permite un transfer de date la o viteză mult, mult mai mare decât tehnologia 4G, iar lucrul acesta naște o serie de aplicații. În primul rând, va fi o tehnologie extrem de utilă în zona de IoT (Internet of Things – internetul lucrurilor n.red), pentru a le interconecta. Când vorbim despre IoT vorbim despre foarte multe lucruri, inclusiv despre mașinile care se conduc singure. Și mașina poate fi considerată un „thing” într-o rețea de obiecte.

 

Apoi, vorbim despre lucruri pentru care hardware-ul nu este încă pregătit, dar banda va permite lucrul acesta, vorbim despre o imagine mult mai bună, la o rezoluție mult mai bună, la care să se facă transferuri și care să permită, pe dispozitivele cu diagonală mică, o claritate pe care nu am mai avut-o până acum, dar permite în același timp și comunicații holografice. Un end point holografic costă foarte mult în prezent, dar odată ce va exista banda care va permite transferul sunt convins că în câțiva ani vom avea dispozitive de comunicare holografică portabile - la început mai scumpe, apoi cu prețuri din ce în ce mai mici, apoi vor deveni niște banalități pentru cei care vor dori să le folosească. Acesta este un alt tip de aplicație.

 

Un altul îl reprezintă zona de date mari și când vorbim despre date mari, vorbim despre date mari care sunt tranzacționate ca date mari - nu doar despre acces, ci și de transfer de date mari, lucru care poate să aibă foarte multe aplicații, de la securitate, până la analytics de orice fel. Și aici vorbim despre un potențial, nu despre lucruri care acum așteptau cu sufletul la gură să crească banda. Niciodată nu s-a întâmplat de fapt așa în comunicații. Prima dată a fost forțată bariera infrastructurii, apoi au început să apară aplicații foarte multe care au folosit infrastructura mai bună. Vorbim în primul rând despre o infrrastructură mai bună, care să permită mai multe convorbiri simultane într-un spațiu dat, lucru care ține pasul cu faptul că toată lumea are un dispozitiv mobil de comunicare mobil și îl folosește destul de mult.

 

Va avea aplicații serioase după părerea mea dacă lucrurile acestea vor fi luate în serios și ar cam trebui să fie luate în serios fiindcă ne-a prins pe nepregătite criza aceasta sanitară - în telemedicină, în învățarea la distanță - dar altfel decât se face acum - fiindcă acum e folosit suportul electronic mai degrabă într-un mod de push, nu într-un mod de utilizare bidirecțională, nu prea există interactivitate foarte multă care să semene mult cu cea de la clasă și care să facă procesul acesta de învățare ceea ce el a fost dintotdeauna în specia noastră. Totuși, noi nu putem să credem că în 10 ani, din oameni devenim altă specie. Pentru specia noastră, învățarea a fost dintotdeauna un proces social - asta se întâmplă și la rudele noastre mai apropiate, la cimpanzei de exemplu.

 

Lucrul acesta trebuie să îl înțelegem și să nu încercăm să forțăm în spațiul digital lucruri care nu țin de felul în care este alcătuită ființa umană. Și atunci, 5G-ul ne va ajuta foarte mult.

 

Nu cred că holograma este atât de importantă pe cât este tabla. Noi comunicăm în văz, auz, dar comunicăm și în scris-citit, în mod interactiv, iar partea de scris-citit în mod interactiv mai are mult până când să devină rezonabilă.

 

Primii care s-au lovit de problema aceasta au fost cei care dădeau meditații online. De atunci este o problemă insuficient rezolvată, în mod constant - acesta este un lucru care trebuie rezolvat.

 

4. Unde ne aflăm în raport cu alte state din Uniunea Europeană când vine vorba despre proiectele de adoptare a acestei tehnologii?

 

Cam tot acolo ne aflăm. Când vorbim despre tehnologiile de comunicații stăm bine, chiar peste statele UE, peste foarte multe din statele din lume fiindcă demult de tot s-a luat o decizie - a păstrării neutralității tehnologice. A fost o decizie destul de neeuropeană și asta ne-a permis o dezvoltare foarte rapidă, ne-a permis să depășim toate decalajele care existau atunci și să ajungem într-un pluton fruntaș. În Europa, astăzi avem cel mai bun raport preț performanță când vorbim despre transferurile de date, în lume suntem în primele 5 țări. Lucrul acesta este unul bun, tentația de a spune că noi suntem slabi, nu este așa, sunt domenii în care nu suntem așa - preluăm tehnologiile, dezvoltăm tehnologii și stăm bine. Acesta este un domeniu în care stăm bine.

 

5. Credeți că pentru a ne menține acest statut competitiv ar trebui să implementăm tehnologia 5G la scară largă înaintea altor state?

 

Nu cred că este un concurs referitor la cine este primul. Desigur, este bine să fim printre primii, dar mai este bine să folosim aceste tehnologii. Dacă vom folosi o bandă foarte largă doar ca să vorbim pe WhatsApp, nu știu dacă lucrul acesta va ajuta foarte mult. Dacă vom dezvolta sisteme IoT, dacă vom începe să intrăm în zona aceasta de holografic, dacă vom putea să dezvoltăm sisteme de telemedicină și de teleșcoală, atunci da, vom putea spune că stăm bine.

 

Ca infrastructură vom sta bine, nu am nicio îndoială, vom sta mai bine decât multe țări europene și destul de repede. Contează însă și ce pui peste infrastructura aceasta.

 

6. În prezent, operatorii mobili cer ca mai multe detalii tehnice să fie incluse în legislația discutată când vine vorba despre 5G, cum considerați acest lucru?

 

Întotdeauna am lucrat când am dezvoltat legislație (și în domeniul acesta, în IT&C, am tot dezvoltat legislație), de cele mai multe ori legile erau semnate doar de mine, doar că nu eram doar eu acolo, acolo erau și asociațiile celor din domeniu. Asociații profesionale și asociații patronale cu care aveam foarte multe discuții și lucrul acesta ar trebui să se întâmple și acum. Fără să ții cont de ce îți spun oamenii aceia care mai bine decât ei nu știe nimeni  ce se întâmplă în domeniul lor, riști să creezi dezechilibre foarte mari. Și atunci cred că nu discuția cu companiile individuale este relevantă - asta nu trebuie sub niciun motiv să se întâmple, dar discuții cu asociații profesionale și cu asociații patronale trebuie să aibă loc înainte de orice decizie.

 

7. Care este părerea dvs. cu privire la actualul proiect de lege 5G propus de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Telecomunicațiilor?

 

Fiind un lucru care este în desfășurare, prefer să spun că este un proiect într-un anumit stadiu și el poate fi mult perfecționat.

 

8. Credeți că este necesară o nouă dezbatere publică?

 

Nu, cred că sunt necesare discuții serioase cu organizațiile profesionale. Când am elaborat Legea Comunicațiilor Electronice, pentru definiția buclei locale am stat o lună și jumătate în care am consultat și zona academică, și zona comercială. E bine ca atunci când scrii o lege, legea aceea să reziste cât mai mult timp și ca să reziste cât mai mult timp, nu ai cum să fii nici buricul pământului, nici cel mai deștept om din lume, e bine să fie cât mai multe capete care să contribuie la facerea ei. Orice părere trebuie ascultată. Sigur, decizia finală stă în mâna câtova oameni, dar ea trebuie să fie o decizie bine informată.

 

9. Credeți că într-o piață precum este cea locală, toți furnizorii de echipamente tehnice ar trebui să participe în procesul de implementare a acestei tehnologii sau nu?

 

Eu cred că într-o piață cum este piața locală trebuie să existe competiție. Trebuie să existe competiție și neutralitate tehnologică - acestea au fost regulile pe care am mers până acum, nu văd de ce ar trebui să mergem pe alte reguli de acum înainte, pentru că atunci când vorbim despre neutralitate tehnologică vorbim despre diversitate în piață, iar diversitatea este un lucru bun, iar atunci  când vorbim despre competiție, vorbim despre prețuri cât mai bune pentru utilizatorul final și până la urmă - scopul oricărui stat este ca cetățenii săi este să o ducă cât mai bine - asta cred - adică să aibă acces la bunuri, la servicii cât mai ieftine, accesul să nu fie îngrădit, decizia să fie la ei, lucruri de genul acesta.

 

10. Care sunt top trei priorități pentru dezvoltarea industriei care ne-a făcut fruntași în clasamentele mondiale de-a lungul timpului - care sunt principalele lucruri care trebuie făcute pentru a ne menține în aceste clasamente și în viitor?

 

Cele care ne-au și adus aici: neutralitatea tehnologică, competiția - care a permis adopția de masă și aplicații, aplicații, aplicații - cât mai multe aplicații peste infrastructura de comunicații despre care vorbim.

 

Varujan Pambuccian este un politician român de etnie armeană, de profesie matematician și informatician. Este doctor în matematică al Facultății de Matematică și Informatică a Universității București și profesor universitar la Facultatea de Matematică și Informatică din București.

 

Sursa: https://www.zf.ro/info/varujan-pambuccian-deputat-membru-in-comisia-pentru-tehnologia-19563748

 



Comentarii

sau

AdaugĂŁ comentariul tĂŁu daca nu ai cont facebook

Nume:


Comentariu:



cod captcha



Din aceeaÂși categorie

Colectarea datelor pentru Recensământul Agricol de Probă
"PUZ - Introducere teren în intravilan pentru construire cimitir eparhial"
SDEE Târgoviște va înlocui contoarele de energie electrică
Exporturile și importurile, în picaj
"PUZ - Introducere teren în intravilan pentru construire cimitir eparhial"
APIA Dâmbovița, asaltată de cereri pentru ajutorul de stat
TVA pe investiții... o piatră de moară
Camelia Spătaru, CEO și cofondator Smarticity: „Orașul are nevoie de tehnologia 5G”
Ambasadorul Pakistanului, vizită la Camera de Comerț Dâmbovița
"Modernizare DN 7 km 52+300 – km 54+000, Titu"


Politica de Cookie
Politica de Confidentialitate

Editorial

Romanța în Cetatea Eternă a Târgoviștei

Mâine, la ceasurile când seara se va lăsa peste Cetatea Târgoviștei în murmurul frunzelor de castani de pe bătrânul bulevard al urbei ducând spre Gara Mare, cea de-a 53-a ediție a „Crizantemei de aur” își va aprinde luminile scenei în dorul-duh al Romanței. 

[citește tot...]


Agentie imobiliara Sibiu
Anunturi Imobiliare Dambovita

Follow artpress_tgv on Twitter






Posta redactiei: fii jurnalist !

Fii jurnalist, introdu propriile tale stiri, fotografii, scrisori deschise, sesizari in sectiunea dedicata postei redactiei.

Ce anume iti poate strica fosa septica ecologica

Ce anume iti poate strica fosa septica ecologica
Cand esti nevoit sa-ti montezi o fosa septica ecologica deoarece in zona in care locuiesti nu exista canalizare este nevoie sa tii cont de anumite reguli de mentenanta pentru a nu afecta negativ sistemul septic si pentru a-i prelungi durata de viata. Acest lucru nu este benefic numai din punct de vedere financiar, dar te poate ajuta sa previi situatii neplacute cauzate de refulari sau mirosuri urate. [citește tot...]

Alte articole »

Trimite articol

publicitate

aparate foto digitale