Pe lanțul valoric, Comisia Europeană a constatat probleme majore în ceea ce privește accesul la materii prime esențiale pentru fabricarea bateriilor dar și lipsa forței de muncă calificate. Altfel spus, degeaba construiești giga factories dacă nu ai materii prime și ingineri cu pregătire specială în industria bateriilor. Încă din 2020 se cerea o atenție specială și investiții majore pentru accesul la materii prime în interiorul UE. Materii prime ca litiu sau cobalt sunt în momentul de față aduse în mare parte din afară Europei. Se așteaptă ca cererea de litiu să crească de 16 ori până la sfârșitul deceniului și să fie de 60 de ori mai mare până în 2050.

Problemele s-au adâncit odată cu lansarea Legii pentru Reducere a Inflaţiei din Statele Unite care oferă reduceri fiscale substanțiale cumpărătorilor de mașini electrice asamblate în SUA care folosesc baterii fabricate cu componente americane. Un studiu al Federației Europene pentru Transport și Mediu (Transport & Enviroment) arată că 68% din capacitatea anuală de producție de baterii planificată în Europa este în pericol.

Odată cu legea americană pentru reducerea inflației, SUA s-au poziționat ca fiind cel mai interesant loc din lume pentru a produce celule de baterii. Estimările arată că producerea de baterii ar costă cu 30-40% mai puțin în SUA dacă Uniunea Europeană nu va lua măsuri să contracareze stimulentele financiare americane.

Uniunea Europeană a răspuns. Luna aceasta, pe 16 martie 2023, Comisia Europeană a prezentat legea privind planul industrial bazat pe zero-emisii prin care Comisia și-a reajustat unele obiective. Legea propusă are ca scop accelerarea procesului de autorizare și creșterea accesului la finanțare pentru tehnologiile curate, printre care și bateriile. Potrivit lui Frans Timmermans, legea va permite obținerea mai rapidă a autorizațiilor, termene mai scurte, ghișee unice - proceduri mai ușoare. În privința materiilor prime esențiale, UE a anunțat ca își propune că până în 2030 să ajungem să extragem din solul Uniunii măcar 10% din materiile prime necesare, să prelucrăm 40% din necesar și 15% să reciclăm.

Cum se raportează România la Alianța Europeană a Bateriilor, o rețea care, dincolo de provocări, oferă oportunități uriașe - acces la finanțare, investiții, un salt industrial strategic și crearea a zeci de mii de locuri de muncă ? Din păcate, profilul României în cadrul Alianței Europene a Bateriilor este unul aproape inexistent prin comparație cu marii jucători Germania, Franța, țările nordice dar și cu țări din regiune ca Polonia, Ungaria sau Cehia.

Pe lista companiilor care fac parte din Alianța Europeană a Bateriilor, România apare cu un singur jucător, Prime Batteries Technology SRL, un producător de baterii litiu-ion. Start-up-ul înființat în 2016 de doi antreprenori locali și-au unit forțele cu conglomeratul EIT InnoEnergy, co-fondat de Uniunea Europeană și intenționează să investească un miliard de euro pentru a-și crește capacitatea de producție la 8GWh până în 2026, de la 0,2 GWh, cât este în prezent. Prin comparație, o giga fabrică poate produce anual chiar și de 200 de ori mai mult, până la 40 GWh, adică baterii pentru mai mult de jumătate de milion de mașini electrice.

De ce o singură companie din România face parte din Alianța Europeană a Bateriilor, este o întrebare care poate constitui un subiect de sine stătător. Cert este că România poate face mult mai mult pe lanțul valoric al bateriilor europene astfel încât să ajungă un jucător important în regiune.

Resursele sunt în est, industria e în vest. Cam așa poate fi descrisă în linii mari poza momentului în ceea ce privește Uniunea Europeană. Iar România are resurse.