ALINA MAVRODIN VASILIU

Părerea mea este că liderii partidelor şi partiduleţelor din România nu fac altceva decât să-i ridice lui Traian Băsescu o statuie cât Casa Poporului vorbind zilnic şi cu poftă despre el şi clanul lui. Şi, mai nou, despre a treia suspendare. Că-l critică ori că-l laudă, nici nu cred că mai contează, vă zic drept, atâta vreme cât omul a rezistat în funcţie, indiferent de voturile românilor şi de anchetele jurnalistice ale vremii. Vorba aia „poa’ să ningă, poa’ să plouă...”, completaţi dumneavoastră cu rimele potrivite, „coafura” lui Traian Băsescu rezistă la orice intemperii politice. E dată cu un fixativ de o esenţă anume.

Unii-i zic „băsism”, alţii-i zic „băseală”, după cât îi duce capul pe fiecare, dar nu spun nici unii, nici alţii că nu i-ar fi rezistat freza lui Traian Băsescu dacă nu i-ar fi dat „adversarii” lui cu fixativ din plin. Ce mai contează că oamenii au votat contra? Au venit politicienii sau politrucii, cum înşişi se gratulează unii pe alţii, şi au făcut, contra votului anti- „băsism”, o mândră de „coabitare instituţională”.

Apoi, de când au coafat-o instituţional noaptea pe şestache, se luptă cu ea corp la corp de vreo doi ani. Păi le place, ori nu le place de Traian Băsescu? Să se hotărască! Eu zic, la cum i-am văzut, că le place la nebunie, că altfel ce oameni zdraveni politic la cap şi neşantajabili ar face din milioane de voturi contra Băsescu voturi... pentru? Logică n-are treb’şoara asta, şi nici urmă de morală. Dar e cu schepsis dacă te gândeşti cât de profitabil politic o fi să te lupţi, să te împaci şi-apoi iar să te lupţi cu Traian Băsescu. Acum suntem anunţaţi de o mare „noutate” în strategia electorală: „lupta contra sistemului”. Păi zi frate aşa! Vasăzică de-aia auzim peste tot nu doar „Jos Băsescu”, ci şi „Jos băsismul şi băseala”?

O fi dând bine la electorat, nu zic nu, doar că sloganele sunt vechi. Le-am auzit şi-n 2012. De-atunci încoace „băsismul” şi „băseala” au devenit chestiuni mult mai complexe decât erau în urmă cu 2 ani. Vreau să spun, mai pe şleau, că „băsismul” şi „băseala”, adică sistemul creat de Traian Băsescu, atât de criticat (din nou!) în această toamnă electorală, nu s-ar fi înţepenit în instituţiile statului dacă nu l-ar fi dat cu fixativ cei care au semnat noaptea, după alegeri, celebrul „pact de coabitare”, cu toate înţelegerile, ascunse ori pe faţă, care au modificat voinţa electoratului. Pe unele le ştim deja, pe altele doar le bănuim.

Pe cale de consecinţă, c-aşa e-n logica matematică, politicienii care se declară acum luptători contra „băsismului” şi „băselii” s-o lase mai moale cu morala electorală, fiindcă e ca şi cum ar vrea să-i credem că luptă împotriva „sistemului creat de Traian Băsescu” după ce s-au aciuat în interiorul lui. Ceea ce, să mă iertaţi că zic, este o mare insultă la adresa inteligenţei votanţilor. Cum ar fi şi a mea, atâta câtă e! Ca să fiu explicită, am simţit din plin, direct şi personal, în ultimii 8 ani cum e să profite unii de pe urma prigoanei la care am fost noi supuşi şi să tragă foloase personale de pe urma criticilor noastre jurnalistice la adresa „adversarilor” lor. Şi am mai văzut cum mulţi dintre politicienii care se declară sus şi tare duşmanii „băselii” şi „băsismului” se giugiulesc cu „sistemul corupt” şi coabitează cu el. Mai bine s-ar strădui să ne arate că sunt mai buni decât Traian Băsescu!

www.alinamavrodin.ro