❚ După ce fenomenul a fost scăpat de sub control în Transilvania, unde mai mult de jumătate dintre terenurile româneşti au fost deja înstrăinate, acum samsarii de terenuri şi-au îndreptat atenţia spre pământurile mănoase din sudul ţării ❚ În Dâmboviţa, străinii s-au arătat interesaţi de cumpărarea de terenuri agricole, dar nu de natură să îngrijoreze autorităţile locale sau judeţene, cel puţin deocamdată ❚ Directorul Direcţiei Agricole Dâmboviţa, Ion Oprea, este împotriva vânzării terenurilor către cetăţeni de peste hotare, chiar dacă forţa de muncă ar fi din România şi probabil nu s-ar exporta materie primă

VIOLETA STANCIU

Străinii, tot mai interesaţi de terenurile agricole româneşti! După ce fenomenul a fost scăpat de sub control în Transilvania, unde mai mult de jumătate dintre terenurile româneşti au fost deja înstrăinate, acum samsarii de terenuri şi-au îndreptat atenţia spre pământurile mănoase din sudul ţării. După decimarea industriei româneşti de către străini, bineînţeles cu ajutorul guvernanţilor care s-au tot perindat timp de 26 de ani pe la conducerea ţării şi care le-au pus „pe tavă” o legislaţie permisivă, după înstrăinarea resurselor minerale ale ţării, tot către străini, după raderea pădurilor strămo şeşti de pe faţa pământului şi exportarea lemnului brut în alte ţări, care-şi protejează propriile resursele naturale, acum a venit rândul terenurilor agricole româneşti să ajungă pe mâna... străinilor. România a devenit „patria” străinilor. În aceste condiţii ne întrebăm retoric câţi dintre oamenii de afaceri români, potenţi financiar, deţin terenuri agricole, păduri şi alte cele în ţările din UE, şi nu numai.

Străinii deţin suprafeţe de teren şi în judeţul Dâmboviţa

La nivel micro, respectiv în judeţul Dâmboviţa, străinii s-au arătat interesaţi de cumpărarea de terenuri agricole, dar nu de natură să îngrijoreze autorităţile locale sau judeţene, cel puţin deocamdată...

„Nu s-a cumpărat masiv, dar sunt câteva ferme în partea de sud a judeţului care au fost cumpărate de străini. Eu ştiu că astă vară, când au fost calamităţile, am fost în echipa de constatare şi am mers în partea de sud a judeţului şi într-adevăr câţiva proprietari erau străini. Terenurile erau lucrate. Eu, în principiu, sunt împotriva vânzării terenurilor către străini, pentru că, dacă ai vândut la un străin, în general, terenul nu mai este al nostru. Poate să vină să facă ce vrea acolo. La noi, în partea de sud a ţării, s-a vândut mai puţin, mai mult în Transilvania, pentru că acolo a fost interesul. Dar, una peste alta, dacă se lucrează nu ar fi o problemă, că nu o să vină cu oameni din afară să-l lucreze. Nici cu exportul nu ar fi o problemă, dar ideal ar fi să nu se exporte materie primă, ci produsul prelucrat, care are un adaos mai mare. Deci, eu personal, sunt împotriva vânzării terenurilor către străini”, a declarat ing. Ion Oprea, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor Dâmboviţa.

Pomicultura, scăpată momentan

Din acest punct de vedere, pe zona de pomicultură, oamenii pot sta liniştiţi pentru că străinii nu şi-au făcut încă simţită prezenţa.

„În pomicultură nu au pătruns străinii şi, chiar dacă ar fi interesaţi, loturile sunt mici şi deci nu sunt viabile pentru ei... Străinii vor câteva zeci de hectare şi nu ai de unde să strângi atâtea. Chiar dacă ar cumpăra de la 3-4 persoane, tot se găseşte unul în mijlocul terenului care nu vrea să vândă”, a mai menţionat reprezentantul pomicultorilor de pe Valea Dâmboviţei, Ion Oprea.