Motto: „Preşedinţii de consilii judeţene se aleg uninominal şi se alătură (ceea ce este o prostie) deliberativului, recte Consiliului Judeţean, pe care îl şi conduc. Ei sunt prim-miniştri şi şefi de parlament judeţean în acelaşi timp. Adică mici dictatori judeţeni. Prin efectul legii! Deci legea e proastă!” (senatorul Ioan Ghişe la Antena 3, emisiunea „Se întâmplă în România”, luni, 8 decembrie a.c.)

ALINA MAVRODIN VASILIU

Senatorul Ioan Ghişe a rezumat în mod exemplar, cred eu, o situaţie la care multă lume a reflectat în ultimii ani, constatând cu stupefacţie ce „minuni” se întâmplă prin consiliile judeţene. Nu e de mirare că, având de partea lor o lege neconstituţională, multora dintre preşedinţii de consilii judeţene li s-a urcat puterea la cap, devenind, cum bine i-a „alintat” senatorul Ghişe, „mici dictatori judeţeni”. Cazul Florin Popescu, fostul preşedinte al CJ Dâmboviţa, nu este, din păcate, singurul exemplu de exercitare abuzivă, discreţionară şi clientelară a funcţiei executive la pachet cu cea deliberativă. Astfel de cazuri ca cel din Dâmboviţa s-au înmulţit atât de mult, încât vorbim astăzi în România despre un „fenomen periculos”: peste jumătate dintre preşedinţii de consilii judeţene din ţară au mari deviaţii de la comportamentul legal şi democratic, 12 dintre ei sunt deja condamnaţi, alţii sunt arestaţi preventiv sau se află sub control judiciar şi cu averile personale sechestrate. Şi totul de la prea multă putere dată unui singur om.

Dar decât să vă povestesc cazul cu vorbele mele, mai bine public un fragment din declaraţia făcută luni la Antena 3 de senatorul Ioan Ghişe: „În 2008, când se modifica legea privind alegerea de preşedinţi de consilii judeţene, am atras atenţia că se comite o gravă eroare pentru că se dă prea multă putere unei persoane. Adică preşedinţii de consilii judeţene se aleg uninominal, atenţie, uninominal, şi se alătură (ceea ce este o prostie) deliberativului, recte Consiliului Judeţean, pe care îl şi conduc. Ei sunt prim-miniştri şi şefi de parlament judeţean în acelaşi timp. Adică mici dictatori judeţeni. Prin efectul legii! Deci legea e proastă! Ăsta e primul aspect. Legea este un viciu de sistem. Vorbeşti în Constituţie de separaţia puterilor şi promovezi o lege de alegere a preşedinţilor de consilii judeţene neconstituţională, pe care n-o sesizează Consiliul Legislativ şi n-o constată Curtea Constituţională. Ceea ce este rău de n-am cuvinte. Partea a doua este ceea ce spuneţi dvs. De ce aceşti oameni, un sfert din 40, pentru că în clipa asta sunt 10-12 dovediţi, iar restul până la jumătate doar suspectaţi, ce evidenţiază? Evidenţiază că aceste persoane au prea multă putere personală şi acţionează discreţionar. (…) Ceea ce trebuie să tragem învăţătură de minte de aici este că trebuie să rupem legătura dintre şeful de executiv, care trebuie să fie un mandatar care execută, şi calitatea lui de membru în deliberativ. E ca şi cum premierul României ar conduce Parlamentul! Asta se petrece în judeţe, în mod neconstituţional. Aici are o obligaţie Parlamentul, plecând de la această constatare, de la acest fenomen, să corecteze legea alegerilor locale pentru preşedinţii de consilii judeţene şi, în plus faţă de aceasta, să crească această aşa-numită capacitate administrativă a autorităţilor judeţene şi centrale pentru a monitoriza ca să nu se petreacă astfel de abuzuri. (…) Noi trebuie să constatăm o dată că aceşti preşedinţi de consilii judeţene sunt într-o situaţie neconstituţională de a fi aleşi ca şefi de executiv, adică al aparatului propriu din Consiliul Judeţean, dar şi în Parlamentul judeţului. Cum este posibil să se ajungă la atât de multă putere dată unor persoane care conduc judeţele? Prevederile legale sunt proaste şi aici Parlamentul trebuie să intervină şi să acţioneze”. Mi se pare perfect constituţional ceea ce a declarat senatorul Ioan Ghişe. Rămâne să vedem dacă i se vor alătura şi ceilalţi parlamentari în acest demers legislativ menit să pună capăt unei situaţii vădit neconstituţionale din consiliile judeţene. Mai mult, această situaţie, după cum am văzut, a condus de-a lungul anilor la nenumărate abuzuri comise de foarte mulţi preşedinţi de consilii judeţene. Într-o atare situaţie de conflict cu democraţia este de aşteptat ca persoanele onorabile să evite participarea la alegeri pentru ocuparea unor astfel de funcţii publice de „dictatori judeţeni”, cu grad ridicat de risc penal.

www.alinamavrodin.ro