❚ Producătorii de fructe din zona de nord a judeţului nu vor să-şi bată joc de fructele pe care le mai culeg din plantaţii, aşa că au decis să le transforme în licori alcoolice, însă pentru asta este necesar să se găsească o rezolvare legală domeniului fabricării, deţinerii, ambalării şi desfacerii de ţuică, rachiu, pălincă, şliboviţă ❚ Pentru asta, fermierii mai mici cer să se elimine plata accizei pentru cantitatea de 50 hl. alcool pur destinat autoconsumului şi să se legifereze procesul de producţie, deţinere, ambalare-timbrare şi desfacerea acestor băuturi tradiţionale, legal, prin reţeaua de magazine de specialitate, pieţe şi târguri organizate

ANA MARIA POPESCU

Pentru că nu au reuşit să pătrundă pe piaţă şi să-şi valorifice produsele, producătorii, în special cei de fructe, vor să se reprofileze. Numai că, şi în aceste condiţii, apare o problemă şi asta pentru că legislaţia actuală nu le dă prea multă libertate de mişcare. Sectorul pomicol trece printr-o perioadă dificilă în ceea ce priveşte valorificarea producţiei de fructe, este marcat de o concurenţă puternică din partea statelor europene, dar şi de embargoul impus de Rusia la importul de legume-fructe din ţările membre ale Uniunii Europene, aşa că producătorii de fructe din zona de nord a judeţului Dâmboviţa au „viaţă grea”. Şi pentru că nu vor să-şi bată joc de fructele pe care le culeg din plantaţii şi cu care nu au acces pe piaţa de desfacere, au decis să le transforme în licori alcoolice, însă pentru a putea face acest lucru este necesar să se găsească o rezolvare legală domeniului fabricării, deţinerii, ambalării şi desfacerii de produse alcoolice tradiţionale, respectiv ţuică, rachiu, pălincă, şliboviţă, rezultate prin distilarea borhoturilor de prune şi fructe. În procesul de producţie al fructelor, rezultă anual un procent ridicat de fructe (prune, mere, pere) depreciate, care nu corespund criteriilor de calitate pentru a fi valorificate pe piaţă, atât în stare proaspătă, cât şi procesate (sucuri, gemuri, marmeladă, compoturi), drept pentru care această materie primă este destinată distilării şi fabricării de băuturi alcoolice tradiţionale, respectiv ţuică şi rachiuri.

Legislaţia actuală permite fabricarea de astfel de băuturi în antrepozite fiscale, mici distilerii şi alambicuri, cu o reducere de 50% la plata accizei datorate statului, numai că fermierii care deţin o suprafaţă şi, implicit, o cantitate mai mare de fructe pot fabrica ţuica şi rachiuri naturale, dar numai cu plata integrală a accizei, lucru care nu-i prea ajută pe producătorii mai mici. Aşa că fermierii vor ca legislaţia să fie armonizată cu situaţia existentă, adică să se elimine plata accizei pentru cantitatea de 50 hl. alcool pur destinat autoconsumului (200 l ţuică la 25 grade) pentru fiecare familie şi să se legifereze procesul de producţie, deţinere, ambalare-timbrare şi desfacerea acestor băuturi tradiţionale, legal, prin reţeaua de magazine de specialitate, pieţe şi târguri organizate, pentru care statul poate să stabilească plata unor taxe similar accizei la o valoare de piaţă. În încercarea de a obţine ceea ce îşi doresc, producătorii de fructe au cerut sprijin parlamentarilor, aşa că deputatul PSD de Dâmboviţa, Oana Vlăducă a făcut deja o interpelare la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în care solicită analizarea situaţiei şi găsirea de soluţii pentru armonizarea legislaţiei.

„Legiferarea unei astfel de activităţi ar aduce importante beneficii atât statului, prin încasarea unor taxe aferente timbrului fiscal, dar şi activităţi în unităţi economice şi fermierilor, prin valorificarea integrală a producţiei de fructe şi ar determina apariţia în mediul rural a unor activităţi ocupaţionale. Am cerut ministrului să analizeze posibilitatea modificărilor legislative enunţate de către pomicultori în domeniul producerii, deţinerii, ambalării şi desfacerii băuturilor alcoolice tradiţionale, ţuică şi rachiuri naturale”, a subliniat deputatul PSD de Dâmboviţa, Oana Vlăducă.