❚ Importanţa lucrărilor restaurate este uriaşă din punct de vedere istoric, demografic, cultural, religios şi etnografic, prin informaţiile oferite

Interviu cu restaurator Tatiana Bălăşescu, laboratorul Complexului Naţional Muzeal Curtea Domnească din Târgovişte

PETRE DRĂGUŢOIU

Rep.: Ce obiect important privind cartea veche cu valoare de patrimoniu cultural naţional aveţi acum în restaurare şi în ce etapă a operaţiunilor se află?

- Restaurez un exemplar de patrimoniu, „Evanghelia de la Râmnic”, tipărită în anul 1746 (n.r.- criteriul cronologic pentru cartea veche este anul 1830, inclusiv), etapa sa actuală fiind restaurarea paginilor cărţii. Urmează etapa restaurării piesei. Paginile se pun la presă, se taie la format, se pliază caietele (fascicolele), se coase corpul cărţii în gherghef şi se încleiază cotorul său. Altă etapă, la fel de importantă ca şi celelalte, o reprezintă restaurarea împletiturii din piele şi a scoarţelor din lemn. După aceea, urmează etapa finală: ataşarea corpului de carte la scoarţele restaurate.

Rep.: Este un exemplar evident rar. Aţi mai restaurat unul asemănător ca tematică? Ce importanţă istorică-documentară şi culturală prezintă acestea?

- Da, am deja restaurată în laborator „Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie”, Bucureşti, 1682. Importanţa istorico-documentară a acestora, inclusiv culturală, religioasă şi spirituală, o dă în primul rând subiectul, tematica pentru care au şi fost tipărite, contribuind la întregirea informaţiilor de altă natură, în reliefarea unei perioade sau epoci istorice. De asemenea, aceste exemplare, ca şi multe altele, au însemnări privind anumite evenimente la care a participat sau despre care a avut cunoştinţă cel care le-a scris. Natura lor este istorică, ctitoricească, demografică, culturală, religioasă, etnografică şi chiar despre starea vremii, cutremure, incendii, inundaţii, secetă, epidemii, atacul lăcustelor etc. De asemenea, putem constata şi reface circulaţia cărţii în cele Trei Ţări Române şi chiar în afara graniţelor.

Rep.: După restaurare, aceste cărţi sunt expuse în „Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti” din Târgovişte, din câte cunoaştem, unic în ţară prin valoarea pieselor şi complexitatea sa?

- Şeful secţiei, muzeograful colecţiei, conservatorul muzeului hotărăsc, în funcţie de respectarea factorilor optimi de microclimat (temperatură, umiditate, luminozitate) şi siguranţă, dacă piesa poate fi expusă în expoziţia de bază sau permanentă. În caz contrar, intră în depozit, unde se păstrează aceiaşi factori microclimatici optimi, iar în expoziţie se va etala o replică.