* La 17 ani, tânărul și bomenul liceean, născut într-un cartier central al Târgoviștei, într-o familie plină de demnitate, debuta în echipa de seniori a Metalului Târgoviște, unde și-a petrecut copilăria ca pitic și junior

* Se întâmpla pe data de 17 martie 1965, la Sibiu, dar nu într-un joc de Divizia B, ci în Cupa României. Adversară era reditabila, pe atunci, UTA. Metalul a învins cu 1-0, printr-un gol marcat de Costică Ionescu, din pasa lui Cornel Dinu, debutul fiind de bun augur

* Antrenorii care l-au format au fost Mişu Ionescu, profesorul Gheorghe Ticuşan şi Eugen Popescu. Colegii care l-au impresionat cel mai mult au fost fraţii Ionescu, Cristi Suciu şi, din nou, fraţii Becheanu

* După exact cinci ani de la acest debut, în 1970, târgovişteanul era prezent în lotul naţional al României la Campionatul Mondial din Mexic!

VASILE NEAGU

Majoritatea fotbaliștilor care au ajuns antrenori spun că între cele două profesii este o distanță care seamănă cu un... abis și o diferență ca între practică și... teorie. Ca fotbalist, depinzi mai puțin de antrenor. Ca antrenor, depinzi în totalitate de jucători. Pentru a reflecta marea diferență dintre un jucător și un antrenor, am ales un exemplu cât se poate de convingător: Cornel Dinu. La 17 ani, tânărul și bomenul liceean, născut într-un cartier central al Târgoviștei, într-o familie plină de demnitate, debuta în echipa de seniori a Metalului Târgoviște, unde și-a petrecut copilăria ca pitic și junior. Se întâmpla pe data de 17 martie 1965, la Sibiu, dar nu într-un joc de Divizia B, ci în Cupa României. Adversară era reditabila, pe atunci, UTA.

                                Din Câmpia Târgoviştei, pe înaltele platouri ale Mexicului

Rezultatul meciului era important pentru calificare, dar şi pentru aniversarea zilei de naştere a consilierului tehnic al metalurgiştilor, fostul mare fotbalist Rudi Wetzer. Metalul a învins cu 1-0, printr-un gol marcat de Costică Ionescu, din pasa lui Cornel Dinu, debutul fiind de bun augur. Antrenorii care l-au format au fost Mişu Ionescu, profesorul Gheorghe Ticuşan şi Eugen Popescu. Colegii care l-au impresionat cel mai mult au fost fraţii Ionescu, Cristi Suciu şi, din nou, fraţii Becheanu. Pe toţi, antrenori şi colegi, Mister, cum a fost numit mai târziu, spune că îi poartă profund şi... perpetuum în inimă. După exact cinci ani de la acest debut, în 1970, târgovişteanul era prezent în lotul naţional al României la Campionatul Mondial din Mexic! Cum a ajuns atât de repede Cornel Dinu din Câmpia Târgoviştei, pe înaltele platouri ale Mexicului?

                                          A existat un „mijlocitor”, Dinamo Bucureşti

A existat, desigur, un „mijlocitor”, care s-a numit Dinamo Bucureşti. Ştiind că pe cont propriu ai mai multe şanse de a ieşi în lume, ambiţiosul tânăr a plecat la echipa din Ştefan cel Mare, şi aceasta a fost rampa de lansare spre Guadalajara. Dar, oricâte secrete ale fotbalului ar fi învăţat dinamovistul de la Angelo Niculescu şi Gheorghe Timar în „Groapă”, era clar că „bagajul” său fusese... împachetat pe Municipalul Târgoviştei! Şi cu acesta a plecat la „El Mundialito”, al lui Juanito! După ce şi-a încheiat prestigioasa carieră ca jucător, aureolat cu titluri de Cel mai bun fotbalist român al anului şi recorduri de jocuri şi selecţii la Dinamo şi reprezentativă, Dinu se dedică meseriei de antrenor. Ştia că nu toţi marii fotbalişti au ajuns (şi) mari antrenori, dar chemarea era prea puternică pentru a observa... abisul de care aminteam la început.