VIOLETA STANCIU

Conferinţe de presă pe bandă rulantă... la liberali! După PNL Dâmboviţa, ieri a venit rândul PNL Târgovişte să apeleze la reprezentanţii mass-media, pentru a-şi face cunoscute iniţiativele şi proiectele de viitor. Conferinţa de presă a fost susţinută de preşedintele PNL Târgovişte, Aurelian Cotinescu şi de profesorul Honorius Moţoc, consilier local în CLM Târgovişte. „Venim în întâmpinarea unei idei mai vechi a d-ului profesor Honorius Moţoc, o idee pe care dânsul ne-a împărtăşit-o cu ceva timp în urmă, ce pleacă de la faptul că trecutul istoric al acestui oraş nu este foate bine reprezentat la nivelul cartierelor. Aşa cum bine ştiţi avem, în momentul de faţă, o organizere pe microraioane, microraionul fiind după model sovietic. Nu avem de fapt o reprezentare istorică, nu avem o forţă pe care s-o dăm acestor cartiere prin prisma istoriei pe care o avem”, a sesizat încă de la început preşedintele PNL Târgovişte, Aurelian Cotinescu. Acesta consideră că a venit timpul ca ideea să prindă contur şi chiar să se poată materializa într-un viitor apropiat în municipiul Târgovişte, un oraş încărcat şi încercat de istorie. Cel care a dezvoltat subiectul a fost chiar iniţiatorul proiectului, prof. Honorius Moţoc, care a prezentat şi argumentele necesare.

„Este un proiect care poate reuşi, dar nu imediat”

„Ideea aceasta să lansăm o nouă denumire a cartierelor este o idee mai veche, dar niciodată nu s-a ajuns la o soluţie de finalizare. Sunt conştient de faptul că este un proiect care durează în timp. El este un proiect care poate reuşi, dar nu imediat. Normal orice proiect trebuie construit cu anumite etape, deci trebuie să fie o etapă în care oamenii se obişnuiesc cu această idee şi după aceea, în decursul timpului, proiectul fiind cu îmbunătăţiri din partea cetăţenilor, se poate trece la etapa finală. Eu pornesc de la ideea că dintre toate centrele urbane, de la sud şi răsărit de Carpaţi (Moldova şi ţara Românească), cel care păstrează cel mai bine tradiţia istorică medievală este Târgoviştea. Prin monumentele pe care le are, Târgoviştea se evidenţiază în faţa celorlalte centre urbane care, în timp, au îndeplinit de rolul de capitale ale ţărilor Româneşti şi mă raportez la Câmpulung, Curtea de Argeş, Bucureşti, Iaşi, Suceava... Toate aceste oraşe nu au dimensiune istorică materializată în monumente aşa cum are Târgoviştea, cu numeroase biserici realizate, făcute şi refăcute în decursul secolelor, Curtea Domnească, normal, care rămâne simbolul oraşului.... Dar ceea ce are Târgoviştea în primul rând este faptul că se suprapune peste istoria ţării. Deci, timp de trei secole, Târgoviştea reprezintă istoria la vârf a ţării Româneşti şi în consecinţă trebuie să ne raportăm la personalităţile de seamă pentru a redenumi cartierele oraşului. Ion Ghica, om politic literat, cu prezenţă remarcabilă în construcţia României moderne, a afirmat că toate persoanalităţile ilustre ale ţării, de la Mircea cel Bătrân la Tudor Vladimirescu, şi-au lăsat amprenta asupra oraşului Târgovişte. Ori dacă este aşa, şi noi recunoaştem că este aşa, înseamnă că numele acestea trebuie să le acordăm unor părţi ale oraşului. În perioada regimului comunist, îndeosebi după 1968, oraşul cunoaşte o dezvoltare industrială şi urbanistică deosebită, fiind însoţit şi de o importantă creştere demografică. Au apărut mari cartiere de blocuri, numite la timpul respectiv cu titulatura de – microraionae -. Evident că termenul nu are corespondent în tradiţia românească. Era, de fapt, modelul sovietic, transpus în toată ţara, însuşi termenul raion fiind de origine rusă. În prezent, în cea mai mare parte a centrelor urbane s-a renunţat la această titulatură. În cazul nostru, unde s-au pus în aplicare proiecte de reabilitare a acestor cartiere prin care s-a creat un mediu mai primitor şi prietenos, se impune să se procedeze la fel. În consecinţă, ţinând cont de arterele rutiere, de amplasarea unităţilor de învăţământ şi cultură, de prezenţa unor monumente istorie, propunem următoarele. Microraionul 2 să fie numit Cartierul Neagoe Basarab. Microraionul 3 să fie numit Cartierul Matei Basarab. Explicaţia este simplă, el fiind mărginit de Şanţul Cetăţii, ridicat de Matei Basarab, iar în centrul cartierului se află şcoala cu acelaşi nume. Microraionul 4 se va numi Cartierul Radu cel Mare având în vedere că strada Radu cel Mare străbate cartierul, iar şcoala din zonă are acelaşi nume. Microraionul 5 se va numi Cartierul Constantin Brâncoveanu, pornind de la vecinătatea străzii cu acelaşi nume, care străbate oraşul în zona respectivă. Microraionul 6 se va numi Cartierul Tudor Vladimirescu, pornind de la strada cu acelaşi nume care înconjoară o parte a zonei, dar şi datorită Troiţei ridicată în amintirea eroului regenerării noastre naţionale. În plus, în mijlocul cartierului se află Şcoala Tudor Vladimirescu. Zona Centrală, înţelegând Centrul Vechi, cu străzile din faţa Curţii Domneşti, - cu multe case vechi frumoase -, fapt evidenţiat în Enciclopedia Britanică, nu poate purta decât numele voievodului Mircea cel Bătrân, care a mutat reşedinţa domnească de la Argeş la Târgovişte. Aceasta este zona care încorporează Primăria şi clădirea Poştei Vechi, monumente de arhitectură. Zona centrală de blocuri, care cuprinde două artere cu arhitectură interesantă, cu edificii bancare şi comerciale, hoteluri, statui care dau încărcătură istorică, la care adăugăm impunătorul sediu administrativ al judeţului – Prefectura şi Consiliul Judeţean, fiind prin urmare cel mai important spaţiu de interes public, propunem să poarte denumirea de Cartierul Mitropoliei. Evident, acesta este organizat în jurul parcului central al Mitropoliei, împreună cu cele două pieţe publice şi Catedrala Mitropolitană. Pentru microraioanalele 8 şi 9, organic legate între ele, propunem să poarte numele Cartierul Mihai Viteazul. La aceasta adăugăm că în centrul cartierului se găseşte Şcoala Mihai Viteazul. Pentru microraionul 11 propunem numele de Cartierul Vlad ţepeş, figură istorică dominantă a trecutului oraşului. Pentru microraionul 12, propunem ca numele Cartierului să fie Petru Cercel. De asemenea, pentru partea de nord a oraşului, să se păstreze denumirea de Suseni, în sensul lui originar, de – Oraşul de sus - , care va încorpora şi microraionul 1. Cât priveşte zona locuită de sârbi (bulgari), trebuie să se respecte vechea denumire de Cartierul Sârbilor, iar Cartierul Priseaca îşi va păstra denumirea actuală, care este reprezentativă”, a declarat ieri prof. Honorius Moţoc, consilier lical municipal în CLM Târgovişte.