❚ Într-un interviu în exclusivitate acordat cotidianului Jurnal de Dâmboviţa, directorul ADR Sud-Muntenia, Liviu Muşat, a precizat problemele juridice, tehnice şi economice din programul 2007-2013 şi metodele de a le combate în noul program ❚ Directorul ADR a întărit practic ideea subliniată în dezbaterea privind noile Programe Operaţionale, conform căreia accesarea de fonduri este condiţionată de asigurarea transparenţei prin publicarea anunţurilor într-un cotidian local tipărit şi aflat oficial în difuzare ❚ „Lipsa transparenţei a constituit de multe ori motive de control şi de corecţie din partea autorităţilor de audit, iar acum avem întreruperi de plăţi pe Programul Operaţional Capital Uman şi unul din factorii care a favorizat o rată de eroare mare în program a fost lipsa transparenţei în selectarea partenerilor cu care derulăm acest proiect”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica ❚ „Există un grad de obiectivitate însemnat în ceea ce se publică în Jurnal de Dâmboviţa şi este un cotidian cu care am colaborat de mult timp”, a ţinut să precizeze directorul ADR Sud-Muntenia

Interviu cu Liviu Muşat, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia

ANDREI VASILIU

Rep.: Cu ce gânduri aţi participat la dezbaterea organizată la Târgovişte, la Centrul internaţional de conferinţe al Universităţii „Valahia”, despre noile Programe Operaţionale pentru accesarea de fonduri europene?

- Mulţumesc mult pentru invitaţie organizatorilor. Este foarte important să mediatizăm Programul Operaţional Regional 2014- 2020 încă de când s-a lansat. Este un program important. Dacă anul trecut el se ridica la 4,5 miliarde euro, pentru acest interval el s-a dublat practic, 8,2 miliarde de euro fiind disponibile României. Asta înseamnă că avem mai multe proiecte de făcut, avem mai multă responsabilitate, drept pentru care am început să promovăm oportunităţile de finanţare pentru acest program, oportunităţi care se adresează atât administraţiilor locale, cât şi mediului privat şi, bineînţeles, sectorului neguvernamental. Aşteptăm cu interes să se lanseze ghidurile pentru fiecare program, momentan s-a lansat doar programul şi bineînţeles vom organiza în continuare caravane de informare în toate judeţele din regiunea Sud-Muntenia.

„Greşelile din proiectele întocmite de unele firme de consultanţă împiedică

foarte mult derularea în condiţii optime a proiectelor”

Rep.: Pe lângă aceste oportunităţi, care sunt principalele dvs. concluzii despre mijloacele de combatere a carenţelor din programul trecut, referitor la achiziţii, la derularea proiectelor? Ştim că au existat numeroase corecţii cu care se confruntă autorităţile publice.

- Există trei tipuri de probleme care au afectat derularea proiectelor în programul 2007-2013. Noi le-am clasificat în probleme de natură juridică, financiară şi tehnică. Cele de natură juridică ţin de modul în care se întocmesc licitaţiile şi de modul cum se desfă şoară acestea. Ştiţi celebrele contestaţii şi procesele care durează ani de zile şi care opresc, întârzie nejustificat, insurmontabil aproape proiectele. Apoi sunt probleme de natură tehnică, mă refer la calitatea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor care sunt făcute de către beneficiari, de fapt de nişte firme de consultanţă pentru beneficiari. Greşelile din aceste proiecte împiedică foarte mult derularea în condiţii optime a proiectelor. Şi mai sunt problemele de natură financiară. Am traversat o perioadă financiară dificilă, programul s-a suprapus acestei perioade. Problemele nu puteau să ocolească implementarea proiectelor în regiunea Sud-Muntenia. Au fost lucrări atribuite unor constructori care din păcate au intrat în faliment, în incapacitate de plată. Acest lucru a întârziat nepermis derularea proiectelor. Din păcate, aceste probleme de natură financiară sunt foarte greu de combătut, dar ne putem axa pe evitarea problemelor de natură juridică, în sensul realizării unei documentaţii de achiziţie cât mai riguroase, ca să dăm cât mai puţin loc de interpretare potenţialilor aplicanţi şi care se văd nedreptăţiţi de modul cum s-a organizat licitaţia respectivă. Putem să ne axăm pe calitatea documentelor de proiectare. Niciodată sumele plătite pentru realizarea unui proiect de calitate nu sunt prea mari, având în vedere că ne pot scuti de multe neplăceri.

„Pe POR, avem aproape 150 de milioane de euro

destinate numai mediului de afaceri”

Rep.: Ce gânduri aveţi pentru reprezentanţii mediului de afaceri, care au un rol important în cazul acestui program?

- Componenta pentru mediul de afaceri este destul de însemnată, fie că vorbim de proiecte de transfer tehnologic, este un concept relativ nou pentru plaiurile noastre, fie că vorbim de investiţii directe în micro-întreprinderi, fie că vorbim de instrumente financiare acordate mediului de afaceri, toate acestea vor concura la dezvoltarea afacerilor în regiunea Sud-Muntenia. Avem aproape 150 de milioane de euro destinate numai mediului de afaceri, deşi mie îmi place să spun că mediul de afaceri beneficiază de toţi banii programului. Primăriile trebuie să-şi facă proiectele tot cu reprezentanţi ai mediului de afaceri.Vor fi avantajate IMM-urile care propun proiecte care să ducă la acoperirea nevoilor din strategia de dezvoltare locală. Recomand atât primăriilor, cât şi mediului de afaceri să se întâlnească, să stabilească exact care sunt domeniile de dezvoltare pe partea economică şi acelea să fie trecute în strategia de dezvoltare. Este un prilej excelent ca aceste strategii de dezvoltare să-şi ocupe locul pe care îl merită.

Rep.: Spuneaţi mai devreme, şi mă bucur că aţi menţionat acest lucru, că este benefică mediatizarea acestor evenimente şi aşa cum a spus şi domnul ministru al Fondurilor Europene, Marius Nica, transparenţa este o condiţie esenţială pentru primirea acestor finanţări. Ştim care au fost „bubele” privind transparenţa în programul trecut. Ce se schimbă în programul actual 2014-2020?

- Legislaţia este foarte clară, în funcţie de valoarea achiziţiei se face publicitatea achiziţiei. În ceea ce priveşte anunţurile de realizare a proiectelor, de promovare a acestora, aş avea un interes maxim ca proiectul meu să ajungă în casele cât mai multor oameni. Dacă aş avea bani de promovare, nu i-aş da unei fiţuici, unui ziar obscur. Aşa că le recomand tuturor beneficiarilor de finanţări să-şi aleagă acele medii cu care pot obţine o mediatizare maximă a proiectelor. Jurnal de Dâmboviţa este un cotidian cu care am colaborat de mult timp, în care am văzut o preocupare constantă vis-à-vis de problematica absorbţiei fondurilor europene. Îi salut pe cititorii dvs. şi le recomand să urmărească în continuare cum se absorb fondurile europene, nu numai în judeţul Dâmboviţa, fiindcă există un grad de obiectivitate însemnat în ceea ce se publică în „Jurnal de Dâmboviţa”.