❚ „Macovei şi Flutur au făcut o lege pentru câţiva ai lor şi au înnebunit un sistem”, a declarat la Târgovişte preşedintele ANRP, George Băeşu ❚ Cazurile prezentate de cetăţeni au fost, în majoritate, despre despăgubiri pe legile 9/1998 şi 290/2003, dar s-a discutat şi despre situaţii legate de fondul funciar

ANDREI VASILIU

Aşa cum am promis, cotidianul „Jurnal de Dâmboviţa” revine asupra întâlnirii din 12 noiembrie a.c. între dâmboviţeni şi preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) - George Băeşu. Conducerea ANRP a discutat cu cetăţenii beneficiari ai legilor restituirilor despre stadiul soluţionării dosarelor de despăgubire constituite în temeiul legilor fondului funciar şi al Legii nr. 10/2001.

S-a vorbit, de asemenea, despre o nouă lege, care va fi supusă curând votului Parlamentului şi care reglementează acordarea compensaţiilor în baza Legii nr. 9/1998 şi Legii nr. 290/2003. La discuţia cu dâmboviţenii, găzduită de Oficiul pentru Cadastru (OCPI) din Târgovişte, au fost prezenţi şi subprefectul Antonel Jîjîie, ing.şef Ion Nistor din cadrul OCPI şi consilieri ai ANRP. Oamenii veniţi să-şi spună păsul au primit de la conducerea Autorităţii informaţii despre stadiul propriilor dosare de despăgubire.

Majoritatea celor prezenţi au vorbit cu preşedintele Băeşu despre problema dosarelor pentru bunurile deţinute pe fostele teritorii ale statului român, terenuri aflate astăzi în Bulgaria (legea 9/1998), respectiv în Barasabia, Bucovina şi Ţinutul Herţa (legea 290/2003). Vă prezentăm pe scurt dialogul dintre conducerea ANRP şi dâmboviţeni, întrucât este foarte probabil ca mulţi cetăţeni să se regăsească în situaţiile de mai jos şi, astfel, citind „Jurnal de Dâmboviţa”, să obţină răspunsuri la propriile cazuri.

În locul martorilor, se cer declaraţii pe propria răspundere

O doamnă, care îşi reprezenta mama în vârstă de 78 de ani, a spus că are o hotărâre de despăgubire încă din 2007. Până în 2012 a fost în audienţe, a formulat petiţii, dar nu a primit răspuns.

„La un moment dat, cineva care ţinea audienţa, fără ecuson, tot spunea că ar mai trebui ceva la dosar, o corespondenţă cu Cernăuţi. Ce anume mai trebuie? Dacă am hotărâre ce se poate întâmpla?”, a întrebat petiţionara.

Răspunsul preşedintelui George Băeşu a fost că dosarele veneau la ANRP pe legea 290 doar pentru plată. În cazul în care cineva făcea o contestaţie, ANRP trebuia să soluţioneze contestaţia şi, dacă o găsea întemeiată, dădea hotărârea la Prefectură să o refacă.

„Acum se schimbă situaţia, dosarele care sunt la ANRP rămân strict pentru plată, iar cele de la Prefecturi vor fi validate de ANRP. Experienţa ne-a arătat că s-au strecurat mulţi oameni care nu aveau dreptul la plată”, a spus George Băeşu.

Preşedintele ANRP a menţionat că se va introduce declaraţia pe propria răspundere în locul martorilor, pentru ca beneficiarii să poată cere plata chiar dacă nu au obţinut documentele solicitate de prefecturi.

8 milioane RON, blocate la CEC

din cauza adreselor greşite în cererile de plată

Un alt cetăţean, parte într-un dosar, care a depus toate documentele până în 2009, a ţinut să spună că în fosta administraţie se intra în audienţă, dar nu se vorbea cu documentele în faţă, ci despre lege în general şi că nu putea vedea dosarul.

De asemenea, discuţiile se purtau cu un consilier specializat pe probleme economice, nu juridice şi petiţionarului i se tot cereau documente.

„Vă rog să explicaţi celor de acolo că cei care au dosarele complete nu pot să mai vină de atâtea ori acolo cu dosarele complete”, a solicitat dâmboviţeanul.

Preşedintele ANRP i-a răspuns că oamenii care au dosare la ANRP trebuie să facă cerere de plată, cu document de identitate şi cont bancar, iar titlurile de plată vor fi trimise la adresa respectivă.

„Sunt situaţii în care din dosar nu reies foarte clar cotele moştenitorilor. Am înfiinţat un serviciu de titluri de plată care au verificat pe numele cui le fac şi în ce cotă. La unii am făcut la acelaşi dosar 3 titluri, dar la unii am făcut un singur titlu pe dosar. Dvs. toţi aţi vrea să vă vedeţi dosarul. Prostia de dinainte era următoarea: veneau dosare de la Dâmboviţa şi se verificau la intrare. Vedeau dacă e bun, îl puneau pe raft şi mai ajungea după 5 ani. Acum la ANRP aflaţi stadiul dosarului şi ce se doreşte. La dvs. e o problemă de dezbatere a succesiunii şi se doreşte clar să se ştie cota”, a spus preşedintele Băeşu.

„Dacă beneficiarii au cotă parte,

se împarte suma în funcţie de certificat”

Legat de împărţirea sumei din dosar în funcţie de cota parte deţinută a vrut să afle detalii o doamnă care îşi reprezenta mama de 86 de ani.

„Cum facem noi, fiindcă banii vor veni pe numele mamei, dar sunt şi alţii cotă parte în dosar?”, a fost întrebarea adresată conducerii ANRP, la care preşedintele Autorităţii a răspuns:

„Dacă au cotă parte, se împarte suma de la noi în funcţie de certificat. Nu vreau să vă spun cât de proşti erau unii de la direcţie, că împărţeau cota după afini sau cumnaţi”.

George Băeşu a adăugat că dacă beneficiarul dintr-un dosar se stinge din viaţă până să primească banii, trebuie specificat în dosar noul beneficiar. De asemenea, e important ca adresele să fie corecte, fiindcă ANRP are deja aproape 8 milioane RON (80 miliarde lei vechi) blocate în CEC Bank din cauză că titlurile au ajuns la adresele din dosar, la care însă nimeni nu le primea sau titularii erau decedaţi.

„Avem o Nană în fiecare judeţ”

„Locuiesc în Târgovişte de 42 de ani, dar speţa e legată de Călăraşi. Nu de comuna Nana. Am o problemă pe legea 165”, şi-a început păsul o dâmboviţeancă, la care preşedintele George Băeşu a replicat cu un zâmbet amar:

„Stiţi că noi avem o Nană în fiecare judeţ. Să vedeţi ce Nană avem la Alba-Iulia…”.

Petiţionara a mai spus că avea o problemă pe fondul funciar la Călăraşi. Dosarul nu era la ANRP, ci la administraţia localităţilor respective. Primise 10 hectare, şia scos actele de la arhivele statului, dar între timp a apărut noua lege în timpul guvernării PDL şi a luat-o de la capăt.

Răspunsul preşedintelui ANRP a venit prompt:

„Macovei şi Flutur au făcut o lege pentru câţiva ai lor şi au înnebunit un sistem. Spuneţi-mi unde sunt cererile dvs”.

Recomandarea pentru petiţionară a fost să completeze pe loc o fişă pusă la dispoziţie de consilierii ANRP aflaţi la întâlnire, urmând să primească o soluţie în scurt timp.

„Plata în natură nu mai există. Dl subprefect ştie foarte bine că o grămadă de teren şi pădure a ajuns la samsari. Nu mai vrem samsari, doar foştii proprietari”, a menţionat, în final, preşedintele ANRP.