ŞTEFAN KHALIL

Data de 21 martie reprezintă Ziua Internaţională a Pădurilor şi scopul acestei sărbători este cel de a atrage atenţia asupra importanţei tuturor tipurilor de păduri, la nivel global. Evenimentul a fost fondat în anul 1971, la cea de a 23-a Adunare Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Reprezentanţii Direcţiei Silvice Dâmboviţa au ţinut la această tradiţie şi, ieri, în oraşul Pucioasa, a avut loc o expediţie la care au participat elevi şi cadre didactice de la Şcoala gimnazială „Vasile Cârlova” din Târgovişte, elevii şi cadrele didactice de la Liceul Tehnologic din Pucioasa, alături de elevi şi profesori din Braşov, cu elevi şi cadre didactice din Spania, Italia, Lituania şi Polonia. Direcţia Silvică Dâmboviţa, în campania de împăduriri din primăvara acestui an, are un un program de executat, de 19 hectare de împăduriri integrale, din care, până la această dată a realizat 13 hectare. Un alt program în desfăşurare este pentru completări în plantaţii executate şi înfiinţate în anii anteriori, de 20 de hectare, din care, până la această dată s-au realizat 17 hectare. Potrivit îndrumătorului tehnic al ocolului silvic Pucioasa şi angajatul Direcţiei Silvice Dâmboviţa, Cătălin Stancu, pentru a împăduri aceste suprafeţe se folosesc două sute treizeci de mii, bucăţi de pueţi forestieri, din mai multe specii. Tot în această perioadă, Direcţia Silvică execută semănături de foioase în pepiniere, semănături de răşinoase în solar şi repicaje de puieţi de răşinoase. Călin Marius, inginer în cadrul ocolului silvic Pucioasa, a vorbit despre importanţa pădurii în viaţa noastră şi cum ar trebui aceasta să fie protejată. „În dimineaţa aceasta vom vedea, vom analiza şi vom şi face câteva lucruri în ceea ce priveşte regenerarea pădurii. Cu toţii trebuie să iubim pădurea. Cu cât ştii mai multe despre ea, cu atât o iubeşti mai mult. Avem în pepinieră puieţi, care stau câte doi-trei ani, în funcţie de diametrul şi înălţimea pe care o acumulează peste ani. Tot în pepiniera de aici avem pari, pentru plasa de umbrire, pentru că în timpul verii trebuie sa protejăm puieţii, altfel îi pierdem. Mai avem şi puieţi pentru plantat în munte, care au stat în pepinieră doi ani de zile şi un an în solar. În zona de munte, foarte greu se regenerează pădurea pe cale naturală şi noi suntem nevoiţi să intervenim cu lucrări de împădurire. Pe lângă lucrările de regenerare a pădurii, un ocol silvic se mai ocupă cu lucrări de pază şi protecţie a pădurii. Mai trebuie să protejăm pădurea şi de incendii, pentru că după cum ştiţi, au fost multe situaţii de acest gen chiar la nivelul ţării şi mereu trebuie să ţinem sub control pădurea. Un alt aspect este că trebuie să protejăm pădurea de dăunătorii biotici, şi abiotici. Biotici sunt insectele, care pot face mult rău dacă nu sunt ţinute sub control şi pentru a monitoriza populaţiile de gândaci. Păsările ne ajută să combatem omizile şi larvele care atacă pădurea şi din nou, dacă nu sunt ţinute sub control, o distrug. Pentru acest lucru trebuie să le mulţumim elevilor de la silvicultura, că ne-au ajutat să amenajăm cuiburile în care stau păsările. Mai trebuie să controlăm şi circulaţia materialului lemnos. Efectiv, când mergem pe teren, oprim diferite mijloace de transport şi ne asigurăm de legitimitatea materialului. Un ultim aspect, care trebuie făcut este exploatarea şi conducerea durabilă a pădurii, pe care dacă nu o tai cum trebuie, îmbătrâneşte şi o pierzi”, a declarat Călin Marius, inginer în cadrul ocolului silvic Pucioasa. La nivel mondial, defrişările pădurilor sunt în continuă creştere. Aproximativ 13 milioane de hectare de pădure sunt distruse în fiecare an. Aceste defrişări reprezintă 10-20% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră.Tot din cauza defrişărilor de păduri se produc şi schimbările bruşte de climă.