---

---

George Coandă

---

În editorialul anterior am scris despre „distanțarea socială”. Personal, această distanțare eu o trăiesc privind pe fereastra de la balcon parcarea dintre blocuri și micul parc pentru joaca celor de-o șchioapă deasupra căruia flutură un Tricolor. Peste parc este un super-magazin fix în buricul târgului. Așa că, și în parcare, și în parc, pe aleea spre magazin, în vremuri normale e aglomerație mare, iar cearta dintre locatarii blocului meu, proprietari de automobile și dintre ăia veniți la cumpărături, care-și parchează autoturismele pe locurile locatarilor, este la ordinea zilei. O stare de normalitate, nu? Acum nu se mai ciondănește nimeni, autoturismele străine vin rar și pleacă așa cum au venit. Niciun loc nu este liber. În parc, nici țipenie de copil. Tricolorul fâlfâie trist peste o singurătate. Mai trec, mascați, pe jos, rar, cumpărători la supermagazin. Parcă ar fi un sfârșit de lume. De acum, istoria o vom determina astfel, de fapt viața noastră: înainte și după coronavirus. Între timp, salcieiplângătoare din parc, lungile plete i-au înverzit. Și totuși, a venit primăvara!

---

Politica de Cookie

---

Politica de Confidentialitate

---

---

publicitate

---

---