Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, ieri, spre reexaminare Parlamentului Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916 - 1918) şi Centenarul Marii Uniri, potrivit Administraţiei Prezidenţiale. Şeful statului arată în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Senatului, Călin Popescu- Tăriceanu, că Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916 — 1918) şi Centenarul Marii Uniri are ca scop instituirea unor distincţii naţionale comemorative sau aniversare, precum şi crearea cadrului necesar pentru organizarea manifestărilor de cinstire a memoriei eroilor din Războiul pentru Întregirea Neamului şi de marcare a Centenarului Marii Uniri.

“Considerăm că un asemenea demers legislativ are multiple valenţe pozitive pentru societatea românească. Pentru claritate şi pentru a înlătura orice echivoc în aplicare, unele dintre dispoziţiile acestei legi se impun a fi reanalizate însă de către Parlament”, spune Iohannis în cerere. Şeful statului supune în primul rând atenţiei titlul legii, considerând că indicarea intervalului 1916 — 1918 nu se circumscrie ‘’cu acurateţe faptelor de arme şi sacrificiului uman consemnate, de altfel, în documente, lucrări ştiinţifice, monumente, memoriale şi inscripţii, care atestă că acestea au continuat până în anul 1919’’. Iohannis menţionează că legea transmisă la promulgare prevede că Guvernul României va elabora până la 30 iunie 2017, în urma consultării şi pe baza propunerilor venite de la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din partea altor instituţii, companii de stat, regii autonome, culte religioase legal recunoscute, calendarul de activităţi pentru comemorarea Războiului pentru Întregirea Neamului în anul 2017 şi semnalează că termenul de promulgare a început să curgă ulterior acestei date, iar intervenţia legislativă nu mai poate produce efecte juridice şi contravine principiului neretroactivităţii legii. “Pentru claritate şi predictibilitate, dar şi pentru asigurarea unităţii de reglementare, considerăm că se impune reanalizarea conţinutului normativ al art. 4, prin care se instituie Medalia de onoare ‘Loc al Războiului pentru Întregirea Neamului’ şi Medalia de onoare ‘Loc al Marii Uniri’, medalii ce se acordă prin hotărâre a Guvernului, fără însă ca legiuitorul să stabilească prin norme primare minimale procedura de înaintare a propunerilor şi cazurile de retragere a acestor distincţii. (...)El semnalează faptul că legea prevede că Guvernul va selecta activităţile care vor primi cofinanţare şi va decide cuantumul acesteia şi apreciază că acest text ar trebui să cuprindă criterii minimale de selecţie a acestora, motivând că în acest mod este exclus arbitrariul cu privire la obiectivitatea alocărilor bugetare.