VIRGIL VOINESCU

Ieri, după-amiază, la Centrul Internaţional de Conferinţe al Universităţii Valahia Târgovişte, Centrul de Cercetare a Istoriei Relaţiilor Internaţionale „Grigore Gafencu” condus de prof. univ. dr. habil. Silviu Miloiu, preşedinte al Asociaţiei Române pentru Studii Baltice şi Nordice, a organizat o conferinţă susţinută de prof. univ. dr. habil. Sergiu Musteaţă, profesor al Universităţii de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, director al şantierului arheologic din Soroca, realizator al emisiunilor de istorie şi patrimoniu la televiziunea de stat din Moldova. Tema conferinţei a privit „Politica moştenirii culturale - o cale spre construcţia unei societăţi durabile: exemplul Suediei”.

La eveniment alături de organizatori şi invitaţi, cadre didactice universitare: prof. univ dr. Mircea Anghelinu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Umaniste, Valentin Grigore, preşedintele Consiliului pentru Tansparenţă Locală, s-au aflat autorităţile judeţene, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Alexandru Oprea şi respectiv Claudia Gilia, dar şi reprezentanţi ai unor partide politice, între care amintim pe preşedintele PNL Dâmboviţa, Marius Caraveţeanu, primar al oraşului Răcari, alţi invitaţi. Potrivit prof. univ. dr. habil. Silviu Miloiu, în privinţa politicilor de patrimoniu şi politicilor moştenirii culturale Suedia are un cuvânt foarte important de spus. „Să nu uităm: patrimoniu nu înseamnă doar trecut. Patrimoniu înseamnă prezent şi mai ales patrimoniu înseamnă viitor”, a subliniat prof.univ.dr.Habil. Silviu Miloiu cu precizarea că în societăţile din ambele părţi ale Prutului este nevoie să avem parte de cunoaşterea unor modele funcţionale, modele care să contribuie la dezvoltarea durabilă. „Este foarte important că domnul Sergiu Musteaţă a ales să vorbească tocmai despre: moştenire culturală, dezvoltare durabilă”, a adăugat prof. Silviu Miloiu. În prelegerea sa prof.univ.dr.habil. Sergiu Musteaţă, pornind de la exemplul Suediei s-a aplecat şi la cazul României. Despre Suedia prof. Sergiu Musteaţă a subliniat că patrimoniul cultural reprezintă o valoare unică ce nu poate fi recreat, iar politica patrimoniului cultural contribuie la o Suedie inclusivă şi integră, acestea fiind argumente importante de politică culturală. „Suedia se bucură de o tradiţie durabilă şi variată în administrarea patrimoniului cultural. Sistemul de manageament implică o structură naţională la nivel de agenţie de stat cu experţi de înaltă calitate care îşi are începuturile încă în a doua jumătate a secolului al XVII-lea.

Politicienii suedezi au ştiut şi ştiu să adapteze sistemul normativ şi managementul moştenirii culturale la cerinţele şi performanţele timpului. Astfel, pornind de la constituţia suedeză şi continuând cu celelalte acte normative patrimoniul cultural este recunoscut ca o chestiune de interes naţional, parte a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Toţi locuitorii Suediei sunt responsabili de protejarea acestei moşteniri. Suedia este primul stat din lume care a aprobat la finele lunii mai 2017 Politica moştenirii culturale, prin care se garantează accesul, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural pentru a construi o societate incluzivă şi durabilă”, a declarat prof. univ dr. habil. Sergiu Musteaţă.

„Politica de abordare integră a patrimoniului cultural şi natural se înscrie perfect în tendinţele internaţionale de protejare a mediilor respective. Cu atât mai mult în locul unde cultura se întâlneşte cu natura, patrimoniul are o valoare dublă. Dialogul cu publicul larg trebuie să fie o formă de asigurare a accesului la informaţie şi de participare la activităţile privind patrimoniul cultural deoarece moştenirea culturală contribuie la toate demersurile dezvoltării durabile. Patrimoniul cultural este văzut tot mai mult ca o resursă în dezvoltarea locală, regională, naţională şi internaţională. Astfel, Suedia s-a asociat deciziilor şi recomandărilor recente ale Consiliului Europei, UNESCO şi chiar ale Consiliului de Securitate al ONU, care îndeamnă statele lumii să acorde o atenţie mai mare moştenirii culturale, să combată speculaţiile pe seama trecutului, să promoveze diversitatea şi incluziunea culturală. Un alt aspect pozitiv al politicilor de protejare suedeză sunt regulile clare de implementare a actelor normative, responsabilitatea şi responsabilizarea instituţiilor şi persoanelor implicate şi folosirea tehnologiilor avansate”, a precizat prof. univ. dr. habil. Sergiu Musteaţă. Preşedintele CJD, Alexandru Oprea a remarcat importanţa deosebită a conferinţei precizând că vine să reconfirme faptul că patrimoniul cultural reprezintă fundamentul şi cartea de vizită a oricărui popor. „Faptul că astăzi ne este prezentată politica moştenirii culturale a unei ţări ca Suedia – de altfel, primul stat din lume care a aprobat, la sfârşitul lunii mai a acestui an, o politică de o asemenea natură, ne aduce în atenţie rolul pe care îl are patrimoniul cultural în construcţia unei societăţi incluzive şi durabile. Consider că moştenirea culturală ocupă o parte importantă în proiectele noastre, pe care administraţiile locale le implementează pentru ca societatea viitoare să cunoască şi să fie mandră de patrimoniul primit de la generaţiile care o vor fi precedat. (…) Patrimoniul cultural nu trebuie văzut numai ca o resursă materială pentru dezvoltarea regiunilor, el trebuie preţuit mai ales ca moştenire culturală, menită să păstreze nealterată valoarea originii noastre”.

În finalul întâlnirii au mai luat cuvântul şi alţi invitaţi, între aceştia amintim pe preşedintele PNL Dâmboviţa, Marius Caraveţeanu, dr. George Coandă şi alţii care au prezentat aspecte ce au privit moştenirea culturală şi patrimoniul, atât în orizontul suedez- scandinav, cât mai ales în cel românesc, judeţean, local şi naţional.