V.A.

Ieri dimineaţă, poliţiştii specializaţi în investigarea criminalităţii economice din Dâmboviţa, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din Inspectoratul General al Poliţiei Române şi a Parchetului de pe lângă Judecătoria Găeşti, au efectuat 25 de percheziţii domiciliare, în 17 judeţe (Dâmboviţa, Arad, Bacău, Dolj, Buzău, Caraş Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dolj, Galaţi, Gorj, Harghita, Sibiu, Suceava, Timiş şi Vâlcea) şi în Bucureşti, la persoane bănuite de comercializare ilegală de tutun. În urma descinderilor, de la domiciliile acestora, au fost indisponibilizate 1.500 de ţigări confecţionate artizanal, 5 instalaţii destinate prelucrării tutunului, 23 de instalaţii pentru introducerea tutunului, aproape 29.000 de tuburi de ţigarete, peste 24 de kilograme de tutun mărunţit şi peste 21 de kilograme de tutun foi. Totodată, au fost audiate 91 de persoane bănuite a fi implicate în activitatea infracţională. Activităţile au beneficiat sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al serviciilor de investigare a criminalităţii economice din Arad, Bacău, Dolj, Buzău, Caraş Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dolj, Galaţi, Gorj, Harghita, Sibiu, Suceava, Timiş şi Vâlcea şi Sectorul nr. 1 Bucureşti. Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de deţinere, producere şi comercializare de produse accizabile, supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător. În aceeaşi cauză, la data de 15 martie a.c., poliţiştii de investigare a criminalităţii economice au desfăşurat alte 98 de percheziţii, în 22 de judeţe (Dâmboviţa, Călăraşi, Ilfov, Olt, Dolj, Argeş, Arad, Bihor, Ialomiţa, Ilfov, Botoşani, Buzău, Cluj, Constanţa, Covasna, Gorj, Hunedoara, Sibiu, Timiş, Prahova, Tulcea şi Vâlcea) şi în Capitală. Au fost vizate persoane bănuite de comercializarea ilegală de tutun, depozite şi oficii utilizate pentru livrarea tutunului prelucrat. Din cercetări, poliţiştii au stabilit că, în perioada 2017-2019, cetăţeni bulgari şi români ar fi introdus, în mod frecvent, în România, tutun şi frunze de tutun, prezentând la punctele de trecere a frontierei documente de însoţire a mărfii cu destinatar societăţi comerciale din alte state din Uniunea Europeană. În realitate, tutunul nu părăsea România, era descărcat în diferite locaţii clandestine din ţară şi transportat ulterior spre locul de prelucrare, fiind comercializat, folosindu-se, de regulă, serviciul de curierat. Tutunul prelucrat ar fi fost promovat la vânzare în mediul online, pe site-urile de comerţ electronic, unde vânzătorul s-ar fi prezentat cu date de identificare false, folosind numere de telefon ale unor cartele prepay.