GEORGE COANDĂ

N-aş vrea ca românii să fie uluiţi / scandalizaţi de imbecila „ştire istorică” livrată opiniei publice de o importantă agenţie de presă germană, DPA, şi de faimosul post de televiziune ZDF, exact la momentul celebrării Centenarului Marii Uniri / României Mari. Ce au livrat, deci? Cum că România ar fi celebrat un veac de la… anexarea unei părţi a Ungariei. Nici mai mult, nici mai puţin. Revin, să nu fim uluiţi/scandalizaţi. Nu este vorba nicidecum de o… eroare. Cum elegant / diplomatic s-a exprimat ambasadorul nostru la Berlin, domnul Emil Hurezeanu. Vă spun eu de-a dreptul, pentru că ştiu ce spun, şi ca istoric, şi ca bătrân jurnalist, ştirea vomată de DPA şi ZDF nu poate fi luată nici ca întâmplare, nici ca eroare. Este o premeditare a unui „fakenews”, da, vomat din tenebrele unui joc geopolitic apocaliptic. Sau o… cronică a unei înjunghieri (a României) dinainte anunţate. Şi asta n-a făcut-o fitecine, vreo agenţie de presă şi vreun post de televiziune de mâna a paişp’cea, ci ditamai agenţia oficială a Germaniei şi, cum am mai zis, faimoasa ZDF, ambele cu largă audienţă internaţională. Şi nu fără acordul guvernului federal, al Kremlinului şi cu o corespunzătoare „ungere a osiei” din partea Budapestei. Vă mai amintiţi ce a denunţat cu vigilentă încăpăţânare, de câteva ori, Nicolae Ceauşescu, înainte de a fi căsăpit? Şi anume că mai sunt tainic păstrate la conservat, gata de a fi reoperaţionalizate, câteva malefice tratate care, de jure, nau fost anulate de nimeni niciodată. Aşa cum este cazul nenorocitului pact Hitler-Stalin (Ribbentrop-Molotov). Berlinul şi Rusia l-au ţinut, asemenea asului din mânecă, şi încă îl mai ţin. Şi doar naivii nu sunt în stare să vadă limpede că hora geopolitică a ielelor o încing, atunci când interesele le dictează, în Centrul şi Estul Europei („istmul balto-pontic”), Germania („Deutschland uber alles” vă spune ceva?) şi Federaţia Rusă, care se vrea cu orice preţ/risc „a treia Romă”. Hora asta geopolitică a ielelor deja o trag, iar Ungaria trebuie s-o recunosc, cu diabolică dibăcie, dând Bucureştiului, inert şi speriat, cu tifla-n nas, îşi vede, step by step, de lucrătura extremistcriminal- revizionistă /şovină, de reanexare a Transilvaniei, pupând cu zel cizmele Berlinului şi Moscovei. A se lua aminte: Ungaria este anexionistă, şi nu România. Hàt persze! (pe ungureşte, asta însemnând „desigur!”). Oare cele două capitale capitalist-imperialiste să nu aibă habar cum devine chestia? O ştiu prea bine, dar în mişculaţiile lor geopolitice România trebuie trimisă la „groapa istoriei”. De fapt, nici asta nu-i o noutate. Ştiţi, istoria are, că vrem, nu vrem, bisurile sale. Atacurile media de acum, din unele medii politice, pe seama României, s-au petrecut şi înainte de al Doilea Război Mondial. Iată, repetitiv, şi acum, după sfârşitul „Războiului Rece”. Mi-e teamă de un alt diktat de la Viena şi de alte ultimatumuri cu răsuflarea „Siberiilor de gheaţă”. Revin. Imbecilitatea sulfuroasă emisă de DPA/ZDF nu este absolut deloc întâmplătoare. Firesc ar fi (dar, pardon, cine s-o facă?) ca Bucureştiul, drept răspuns, să împânzească, în oglindă, toată media planetară şi toate marile cancelarii cu singurul ADEVăR ISTORIC: Ungaria, prin sălbatică cucerire, a anexat, pentru o mie de ani, o parte (Transilvania) a vetrei româneşti străbune/ancestrale. Degeaba. Bucureştiului îi tremură pantalonii în vine.