GEORGE COANDĂ

Târgoviştei i s-a dat de către Istorie dreptul de a fi o mare capitală a culturii româneşti. Aceasta nu este o opinie izvorâtă dintr-un orgolios „patriotism local”, care nu este condamnabil, ci o realitate istorică. N-am să fac ample trimiteri la trecut, îndeobşte este cunoscut de târgovişteni, mai ales de dâmboviţeni, şi mai mult sau mai puţin de românii de pe celelalte meleaguri ale patriei. Mă refer doar la faptul că, după cel de-al doilea Război Mondial, fostei ilustre capitale a ţării Româneşti i-a revenit misiunea de a fi lansat cele mai longevive două festivaluri culturale, unul muzical, în 1968 şi celălalt literar, în 1969. Despre Festivalul naţional de romanţe „Crizantema de aur” am făcut recent vorbire, cu prilejul celei de-a 52-a ediţii, acum, însă, pentru că astăzi se deschide cea de-a 51-a ediţie a Festivalului naţional de literatură „Moştenirea Văcăreştilor” despre el voi aminti ce a reprezentat/reprezintă în cultura românească de astăzi. Şi reprezintă mult, ca şi „Crizantema de Aur”. Născut din iniţiativa unor inimoşi oameni de cultură, într-un moment de uşoară liberalizare a „orânduirii socialiste româneşti”, festivalul a fost să fie o veritabilă agoră a afirmării tinerilor doritori de a pătrunde în „republica literelor”, şi de atunci, din toamna lansării sale din 1969 şi până la ediţia autumnală 2019, au pătruns mulţi, unii fiind nume binecunoscute, vorba lui Arghezi, „adunate pe o carte”. Şi, indiferent de vremurile politice, „Moştenirea Văcăreştilor” a adus mai departe, cu strălucire şi îi dorim s-o aducă şi în viitor, eclatantă, moştenirea „dinastiei Văcăreştilor”, a renaşterii literare Târgoviştene de la începutul secolului XIX, a „Şcolii de la Târgovişte” din a doua jumătate a secolului XX, şi a dinamicei şi reprezentativei Societăţi a Scriitorilor Târgovişteni, continuatoarea lor în acest abia debutat al treilea mileniu după Hristos. Iar cel ce semnează acum editorialul – de 51 de ani cronicar în pagini de ziar al festivalului – trage încă nădejdea să-l mai consemneze o vreme. Şi cum de ani buni încoace, preşedinte al juriului „Moştenirii” este academicianul Mihai Cimpoi, un uriaş al culturii româneşti contemporane, din frumosul Chişinău, şi cum din juriu mai fac parte şi alţi scriitori de peste Prut, iată că festivalul a devenit şi un - acta non verta – un constructor al Reîntregirii naţionale prin literatură. La mulţi ani „ MOŞTENIREA VĂCĂREŞTILOR”!