COSTIN MIHAI

„Majoretele sunt în opinia publicului nişte dansatoare la bară, prin baruri... Nu, nu sunt aşa... Ele nu sunt animatoare”. Nu, nu a spus-o Alina Dumbravă şi nici vreuna dintre majoretele ei, în încercarea de a lustrui puţin imaginea creată în dreptul „majoretismului”, una nu tocmai serioasă. Pledoaria rostită din tot sufletul în apărarea frumoaselor majorete, dar mai puţin apreciate pentru minunatele lor calităţi artistice, îi aparţine unui om important, eu îl credeam şi serios, pe numele adevărat Alexandru Oprea, administratorul public al judeţului Dâmboviţa.

Din păcate, în orăşelul nostru rău şi înapoiat, mai sunt şi mitocani care confundă o majoretă cu o dansatoare la bară, meserii asemănătoare doar prin ţinută, nu şi prin prisma actului artistic. „Majoretismul” nu trebuie coborât în derizoriu, nu are nicio treabă cu barurile de noapte, e o chestie de zi, care se practică în public, cu reguli clare şi concursuri adevărate. Tocmai de aceea trebuie schimbată această percepţie neserioasă despre nişte fete care ne delectează la meciurile de baschet sau pe la zilele urbei. În principiu, Sandu Oprea nu a spus nimic greşit, în schimb parcă altele ar trebui să fie preocupările unui administrator de judeţ, într-un judeţ în care oamenii nu au locuri de muncă, nu au cu ce să-şi întreţină copiii, iar foarte mulţi trăiesc în condiţii primitive, în special la sate.

„Aşa, şi?”, a devenit brusc nepăsător nea Sandu, să nu spun mai puţin sensibil, atunci când i-am transmis că s-a desfiinţat echipa de futsal. Probabil că, dacă şi aceasta ar fi compusă tot din majorete, ar deveni imediat atractivă pentru oamenii importanţi care ne conduc. M-a distrat realmente comentariul unui cititor, care îmbracă un adevăr dur, într-o notă amuzantă. „Dacă mâine o să-i placă Alinei Dumbravă traforaj viteză, atunci o să-i placă şi lui X, Y, până la Z”. Oricum, discursul domnului Alexandru Oprea sunt convins că le-a mers la suflet majoretelor de la Dracula’s Girls şi sutelor de mii de dâmboviţeni care le admiră şi le finanţează dansurile cu o generozitate rar întâlnită în domenii de un real interes public.