Ziua Culturii Naţionale reprezintă un moment important de celebrare a valorilor româneşti şi creştine, la fiecare început de an, reamintindu-ne de contribuţia înaintaşilor noştri la edificarea civilizaţiei româneşti şi invitându-ne la a continua acest nobil şi necesar demers. Cultura este expresia creativităţii, preocupărilor, principiilor de viaţă, străduinţelor şi luptei pentru dăinuire în istorie a celor de dinaintea noastră, precum şi a credinţei lor, dimpreună cu cele mai nobile aspiraţii ale sufletelor lor. Altfel spus, cultura este o formă de exprimare a căutărilor celor mai profunde ale omului, purtând amprenta năzuinţelor spirituale şi a felului în care fiinţa umană şi-a înţeles rostul existenţei sale şi l-a expus prin intermediul diferitelor creaţii culturale. Nu întâmplător, celebrăm Ziua Culturii Naţionale odată cu ziua de naştere a poetului, publicistului şi scriitorului Mihai Eminescu, pentru că el a reuşit să sintetizeze şi să transmită, cel mai bine, esenţa sufletului românesc, a trăirii profunzimii existenţei şi a credinţei noastre. Biserica apreciază şi valorizează cultura, fiindcă o consideră o extensie firească a preocupărilor spirituale ale omului, o formă de manifestare a credinţei, un mijloc de exprimare a modului de înţelegere de la un moment dat al vieţii, precum şi un mijloc de aprofundare a comuniunii dintre oameni şi a celebrării valorilor fundamentale ale civilizaţiei umane. Pentru aceasta, încă de la început, Ortodoxia a apreciat, a sprijinit şi a protejat cultura, considerând-o a fi şi cel mai potrivit mijloc de promovare a Evangheliei lui Hristos, căci limbajul culturii este utilizat de misiunea creştină pentru a transmite, în mod optim, credinţa şi a pentru a uni oameni şi comunităţi, în manifestarea lor religioasă. Ziua Culturii Naţionale este un prilej de a ne reaminti, de fiecare data, că nu doar o dată pe an trebuie să fim preocupaţi de acest domeniu important al vieţii noastre, că este necesar a utiliza cultura pentru aprofundarea şi luminarea credinţei noastre, pentru a creşte solidaritatea, comuniunea şi colaborarea dintre oameni şi comunităţi. Anul acesta, instituit drept An al cărţii, pe plan naţional, şi „An omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)” şi „An comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti”, de către Patriarhia Română, deci cu certe rezonanţe culturale, ne bucurăm de faptul că România a preluat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, reprezentând un prilej de a face mai bine cunoscută cultura românească în Europa şi de a populariza elemente ale culturii universale, cu mai multă deschidere, aici, la noi. Cu speranţa unei mai intense aprofundări a valorilor culturale, vă doresc, tuturor, multă pace, sănătate şi bucurie!

† N I F O N Arhiepiscop şi Mitropolit