Ziua Culturii Naţionale reprezintă un moment privilegiat de a aprofunda rolul culturii şi al spiritualităţii în viaţa cotidiană a comunităţii noastre locale, în educaţia şi formarea integrală a tinerei generaţii, precum şi în misiunea pastorală a Bisericii noastre străbune. Instituirea acestei sărbători în ziua aniversării naşterii omului complex al culturii române, Mihai Eminescu, reprezintă o alegere potrivită, deoarece el a sintetizat în opera sa trăsăturile, aspiraţiile şi experienţa de viaţă dominantă a naţiunii noastre, reuşind să exprime, ca nimeni altul, frumuseţea şi sensibilitatea sufletului românesc.

Ca fenomen profund uman, cultura reprezintă tot ceea ce, sub inspiraţie dumnezeiască, omul a creat pe tărâm spiritual, ca expresie a preocupărilor, căutărilor şi a certitudinilor sale, ca rod al experienţei sale de viaţă, al înţelepciunii acumulate şi ca răspuns la provocările existenţei. Ea reprezintă tezaurul de gândire, experienţă şi înţelepciune al omului, pus în slujba semenilor săi, care poartă amprenta tuturor generaţiilor trecute, călăuzeşte spre descoperirea sensului vieţii şi oferă speranţă, certitudini, lumină şi bucuria cunoştinţei. Cultura umană este purtătoare acelei prezenţei unice, inefabile şi discrete a Creatorului care inspiră tot binele şi frumosul pe care acest domeniu îl transpune, prin cuvânt, imagine şi semn, generând solidaritate şi comuniune, precum şi inspirând generaţiile spre a înainta, cu mare curaj, spre viitor. Târgovişte, istorica Cetate Voievodală şi Mitropolitană munteană este un oraş simbol pentru cultura şi spiritualitatea ortodoxă şi românească, fiindcă aici a funcţionat cel mai vechi centru tipografic de la noi, fundamentat pe opera remarcabilă a Ieromonahului Macarie, autorul primului Liturghier ortodox tipărit din lume. Cu responsabilitate şi osârdie, opera acestui deschizător de drumuri a fost continuată, apoi, de nenumărate alte personalităţi ale istoriei noastre naţionale, de numele oraşului nostru legându-se, nu doar o fructuoasă activitate tipografică, dar şi o bogată efervescenţă literară, artistică şi muzicală.

De la opera sapienţială a Sf. Voievod Neagoe Basarab până la cea tipografică a Sf. Ier. Antim Ivireanu sau de la Pravila cea Mare, până la opera literară a lui Ienăchiţă Văcărescu şi de la opera enciclopedică a lui Ion Heliade Rădulescu până la cea a ªcolii prozatorilor târgovişteni, totul, în istoria acestor locuri, vorbeşte despre rodnicia spiritualităţii şi a culturii, sub influenţa generoasă şi fertilă a cuvântului Evangheliei lui Hristos, care domină întreaga noastră cultură medievală românească. Avem responsabilitatea, împreună, de a promova valorile şi identitatea culturii noastre româneşti, cu intensitate şi cu vigoare, pentru a ne bucura de comuniunea spirituală cu înaintaşii noştri şi a oferi noilor generaţii sensul autentic al vieţii, aşa cum a fost el încriptat de Creator în cultura umană şi cum l-au descoperit şi trăit cei de dinaintea noastră. Încrezător în puterea spiritualităţii şi a culturii, ca spaţii ale lucrării lui Dumnezeu, de a contribui la clădirea unui viitor mai bun pentru neamul şi ţara noastră, invoc asupra tuturor binecuvântarea milostivă a lui Dumnezeu!

† N I F O N Arhiepiscop şi Mitropolit