* Preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Dâmboviţa atenţionează: „Ne gândim foarte serios dacă vom mai semna viitorul contract cu Casa de Sănătate” * Contractul între medicina de familie şi Casa de Asigurări de Sănătate este semnat până la data de 31 decembrie 2017. Rămâne de văzut ce se va întâmpla după această dată, în condiţiile în care medicii de familie au ajuns cu cuţitul la os * „Practic, din venitul care îţi rămâne, fără cheltuielie pe cabinet, între 45-52%, de la anul, merge la impozite şi taxe către stat. În condiţiile acestea, medicului de familie ce-i mai rămâne? Nu se mai poate continua aşa, mai ales că statisticile de la Casa Naţională de Sănătate spun că 75-76% dintre serviciile medicale sunt rezolvate la cabinetele medicilor de familie”

Interviu cu dr. Ileana Dumitrescu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Dâmboviţa

VIOLETA STANCIU

Rep.: Care sunt problemele cu care se confruntă în momentul de faţă medicii de familie din judeţul Dâmboviţa?

- Ne confruntăm cu trei probleme foarte importante care practic or să ne reducă din system, dacă se va continua aşa. În primul rând, este vorba despre partea noastră profesională care practic se reduce ca şi timp. Până la urmă, asta este vocaţia noastră, de aceea am făcut medicina şi cei mai mulţi suntem de mult timp în sistem, am rămas în sistemul acesta al medicinei de familie. Profesia noastră este să fim medici, să consultăm pacientul şi să ne ocupăm de el. Birocratizarea şi toate problemele acestea care apar şi care sunt, în loc să se reducă, practic sunt tot mai stufoase. Adică meseria noastră se reduce şi vedeţi că s-a schimbat vremea, pacienţii noştri sunt tot mai numeroşi şi practic nu mai ai timp de ei, adică să te ocupi aşa cum ar trebui, în condiţiile în care sperăm să funcţioneze şi SIUI-ul, pentru că, dacă nici acesta nu merge, şi cu pacienţii bolnavi la uşă, nici nu vreau să mă gândesc ce se întâmplă şi cum se întâmplă.

”Măririle de salarii s-au făcut numai în spitalele publice”

Rep.: Aveaţi o nemulţumire legată de veniturile medicilor de familie, care în nici un caz nu se pot compara cu cele ale medicilor din sistemul public (spitale), care s-au mărit considerabil.

- S-au făcut măriri salariale pentru tot personalul considerat bugetar, inclusiv în sănătate, dar numai pentru cei care lucrează în spitalele publice. Fac această remarcă pentru că există spitale private şi cabinete de toate specialităţile, care au contract cu Casa de Sănătate, dar care nu au primit niciun venit suplimentar. Asta pentru că măririle s-au făcut numai în spitalele publice, şi s-au făcut măriri destul de importante. La noi, în medicina primară, nu s-a întâmplat nimic. (...) Noi ne gândim foarte serios dacă vom mai semna viitorul contract cu Casa de Sănătate, pentru că, pe noul Cod Fiscal, apar împovărări şi mai mari. Practic, venitul acela care rămâne, pentru că nu sunt banii noştri, este venitul cabinetului care înseamnă salariile angajaţilor, întreţinerea cabinetului cu tot ce presupune acest lucru, înseamnă de cele mai multe ori chiria sau redevenţa către primării, impozitele şi taxele legale (CAS, CASS, impozite către stat) şi ţie, ca medic, ce-ţi mai rămâne? Practic, din venitul care îţi rămâne, fără cheltuielie pe cabinet, între 45-52%, de la anul, merge la impozite şi taxe către stat. În condiţiile acestea, medicului de familie ce-i mai rămâne? Nu se mai poate continua aşa, mai ales că statisticile de la Casa Naţională de Sănătate spun că 75-76% dintre serviciile medicale sunt rezolvate la cabinetele medicilor de familie. Contractul nostru este până la data de 31 decembrie 2017. Vom lua poziţii cât de curând pentru că nu se mai poate. De fapt noi am luat tot timpul poziţie, dar nu s-a ţinut seama...

Rep.: Birocraţia stufoasă cu care vă confruntaţi a mai dus la sancţionarea medicilor de familie?

- Există partea asta de „reguli” care ni se impută, sunt tot felul de lucruri, pensionarii cu venituri sub 700 de lei care dădeau o declaraţie la noi. Eu nu sunt nici notar, nici procuror şi nici poliţist, ca să-mi dea declaraţie că nu are venituri peste 700 de lei. Sau mai sunt oameni în vârstă care mai au câte un ban strâns pentru zilele negre care vor urma, la bancă, pentru că aşa sunt bătrânii sau au avut subvenţii de la APIA. Dacă s-a dovedit că au avut alt venit, care poate, per total, nici nu ajungea la 700 de lei, în momentul acela nouă ni se imputa. A trebuit să aducem dovezi... Unora dintre noi li s-a imputat, altora nu. La fel se întâmplă şi în cazul persoanelor cu handicap.