Teme principale

Prima paginĂŁ (PDF)

Newsletter

Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri prin email

Adresa ta de email:
Agentia Nationala de presa AGERPRES - www.agerpres.ro



08.03.2019 00:21

Serie nouă marca "Jurnal de Dâmbovița": Patrimoniul spiritual dâmbovițean


A A

Mănăstirea Dealu, vatră a culturii și unității românești

Mănăstirea Dealu, vatră a culturii și unității românești

ȘTEFAN KHALIL

 


 

În județul Dâmbovița, în general și în Târgoviște, în mod special, istoria bisericilor și mănăstirilor creștin-ortodoxe a început în urmă cu sute de ani, multe dintre ele fiind monumente istorice de secol XVII, XVI și chiar XV, având o tradiție extrem de bogată. De altfel, Târgoviștea este orașul cu cele mai multe biserici raportat la numărul de locuitori.

De aceea, redacția ziarului „Jurnal de Dâmbovița” s-a gândit să ofere cititorilor ei șansa de a cunoaște mai bine povestea celor mai importante lăcașuri de cult din județul nostru. În primul material al acestei serii, o să vorbim despre arhicunoscuta Mănăstire Dealu. Așezată la nord-est de orașul Târgoviște, pe Dealul Voievozilor, mănăstirea Dealu este unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din județul nostru. Potrivit primului document ce-i atestă existența, aceasta a fost construită în timpul domnitorului Mircea cel Bătrân (1386-1418). În secolul al XV-lea, notorietatea mănăstirii a început să crească, după cum atestă documente din acea perioadă, cum ar fi danii ale lui Vladislav al IIlea și Radu cel Frumos. Biserica a fost reabilitată, în perioada 1499 și 1501, în timpul domniei lui Radu cel Mare (1495-1508), fiind cea mai cunoscută ctitorie a voievodului. În anii următori, la Mănăstirea Dealu a fost înființată prima tiparniță din spațiul românesc și chiar din cel sud-est european. Activitatea tipografică era coordonată de ieromonahul Macarie, un călugăr sârb care învățase meșteșugul tiparului la Veneția, fiind totodată ucenicul Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului și Mitropolitul țării Românești. Tipărirea Liturghierului – prima carte în limba slavonă de pe teritoriul românesc (1508), apoi a Octoihului (1510) și a Tetraevanghelarului (1512) au reprezentat trei evenimente editoriale de covârșitoare însemnătate pentru dezvoltarea culturii și a spiritualității românești. La sfârșitul acelui veac, mai exact în anul 1595, când Târgoviștea se afla în război și trupele otomane invadaseră orașul, mănăstirea a reușit, prin minune dumnezeiască, să scape de atacurile turcilor. În anul 1601, a fost adus la Mănăstirea Dealu capul lui Mihai Voievod Viteazul, aflându-și odihna în partea dreaptă a pronaosului bisericii. De altfel, Mănăstirea Dealu este cea mai mare necropolă domnească de pe teritorul țării Românești, fiind înmormântați aici domnitorii Vladislav al II-lea (1447-1456), Radu cel Mare (1495-1508), Vlad cel Tânăr (1510-1512), Radu-Bădica (1517-1520),Vlad Înecatul (1530-1532), Pătrașcu cel Bun (1554-1557). În iarna anului 1610, trupele lui Gabriel Bathory au atacat biserica și i-au provocat pagube însemnate. Mănăstirea a zăcut în ruină mulți ani, până la venirea pe tronul țării Românești a domnitorului Matei Basarab (1632-1654), în timpul căruia lăcașul de cult de pe Dealul Voievozilor avea să cunoască una dintre cele mai prospere perioade din istoria sa, iar tipografia avea să devină un important centru de activitate cărturească. La sfârșitul secolului al XVII-lea, Mănăstirea Dealu a trecut printr-un nou moment de cumpănă, fiind jefuită de trupele generalului austriac Heissler. În anul 1713, domnitorul Constantin Brâncoveanu a reabilitat lăcașul de cult, lucrările ample cuprinzând refacerea acoperișului și a picturii bisericii. Biserica avea să cunoască din nou o perioadă nefastă în anul 1738, când a avut loc războiul dintre otomani și austrieci, iar mănăstirea a fost din nou jefuită. Însă nu doar războaiele au încercat greu acest așezământ monahal, ci și cele două cutremure din 1802 și 1838, care au adus-o în pragul de a redeveni o ruină. Gheorghe Bibescu (1843-1848), fiind impresionat de starea în care se afla lăcașul de cult, l-a renovat, pentru a-i reda strălucirea. În perioada anilor 1879 și 1883, mănăstirea a funcționat ca școală divizionară de ofițeri, iar în anul 1912 a fost transformată în liceu militar, cu titulatura „Nicolae Filipescu”, fiind considerată una dintre cele mai bune unități de învățământ din țară și funcționând ca liceu până în 1940, anul în care printre absolvenți s-a aflat chiar Regele Mihai I. Însă, chiar în acel an, a avut loc un puternic cutremur, în urma căruia mânăstirea a ajuns din nou în paragină. Refacerea ei din temelie s-a petrecut în anul 1953, prin lucrarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe, Preafericitul Justinian. Alte lucrări ample și deosebit de importante au avut loc în perioada anilor 2000-2016, la inițiativa și sub îndrumarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Nifon, fiind consolidat și restaurat întregul ansamblu arhitectonic, a bisericii și a chiliilor, și, totodată, fiind reamenajat complet muzeul mănăstirii, în anul 2014.Dintre evenimentele emblematice recente, amintim că, în anul 2001, la jumătate de mileniu de la sfințirea lăcașului de cult, a avut loc, cu binecuvântarea și concursul larg din partea Înaltpreasfințitului Părinte Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, o ceremonie impresionantă, a reconcilierii naționale, la care au participat fostul suveran al României – M.S. Regele Mihai I, președintele țării - Ion Iliescu și fostul șef de stat Emil Constantinescu. Totodată, la 20 octombrie 2016, a avut loc, la Mănăstirea Dealu, inaugurarea Bustului Ieromonahului Macarie, monumentul reprezentând o donație din partea statului Muntenegru, prin grija Ministrul Culturii muntenegrean, Branislav Micunovic. O altă piatră de hotar în istoria așezământului monahal din Dealul Voievozilor a fost așezată chiar anul trecut, la 10 iunie 2018, odată cu încheierea amplelor lucrări de reabilitare și cu resfințirea bisericii, la inițiativa și cu implicarea Înaltpreasfinției Sale Nifon, Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei.



Comentarii

sau

AdaugĂŁ comentariul tĂŁu daca nu ai cont facebook

Nume:


Comentariu:



cod captcha



Din aceeaÂși categorie

Dezbatere monumentală la UVT
Biserica Sfântul Gheorghe din Târgoviște
Vindecarea slăbănogului
Inaugurarea Memorialului Nicolae Grigorescu
ÎPS Nifon, discuții cu delegați SUA
Jandarmii, vizitați de copiii Grădiniței 13
4.166 de elevi, la Evaluarea Națională
Dascălii așteaptă tichetele de vacanță
ÎPS Nifon, întâlniri la nivel înalt la Varșovia
Câștigătorii Concursului Național "Mesajul meu antidrog" au fost premiați


Politica de Cookie
Politica de Confidentialitate

Editorial

În amintirea lui 20 mai de odinioară...

Ciudate mai sunt căile, nu ale lui Dumnezeu, de data asta, ci ale lui herr Klaus Werner Iohannis! De ce? Păi, ce-i veni, de pildă, să pună de-o aniversare a Revoluției din decembrie ’89 la... 20 mai, anul de grație (electorală) 2019? Mai ales că ziua asta are niște tâlcuri interesante. 

[citește tot...]

Agentie imobiliara Sibiu
Anunturi Imobiliare Dambovita

Follow artpress_tgv on Twitter






Posta redactiei: fii jurnalist !

Fii jurnalist, introdu propriile tale stiri, fotografii, scrisori deschise, sesizari in sectiunea dedicata postei redactiei.

Ce anume iti poate strica fosa septica ecologica

Ce anume iti poate strica fosa septica ecologica
Cand esti nevoit sa-ti montezi o fosa septica ecologica deoarece in zona in care locuiesti nu exista canalizare este nevoie sa tii cont de anumite reguli de mentenanta pentru a nu afecta negativ sistemul septic si pentru a-i prelungi durata de viata. Acest lucru nu este benefic numai din punct de vedere financiar, dar te poate ajuta sa previi situatii neplacute cauzate de refulari sau mirosuri urate. [citește tot...]

Alte articole »

Trimite articol

publicitate

aparate foto digitale