❚ „Stângăcia autorităţilor de a oferi posibilitatea românilor din Diaspora de a vota fără ca aceasta să fie un chin a generat pe verticală nemulţumire în ţară” ❚ „Diaspora se uită cu atenţie şi ştie că România nu este pregătită să fie guvernată de dreapta” ❚ „Dacă ne uităm cu atenţie, îl văd pe Blaga pe care l-am văzut în guvernul Boc şi-mi aduc aminte că am protestat împotriva modificării legii dialogului social” ❚ „Îmi aduc aminte şi de Anastase când număra voturile la legea pensiilor şi ne umilea pe faţă” ❚ „Măcar când este la guvernare, un partid de stânga trebuie să dea dovadă că-i ajută pe cei care, până la urmă, l-au adus la putere” ❚ „Noi am arătat inclusiv clasei politice actuale că nu a venit cu măsuri de stânga. Dânşii nu s-au trezit”

VIRGIL VOINESCU

Votul din Diaspora pentru alegerile prezidenţiale a încins spiritele pe scena politică atât din stânga, cât şi din dreapta eşichierului, dar şi societatea civilă. Dacă politicul dâmboviţean face în aceste zile analize şi trage concluzii, societatea civilă doar se raportează la situaţie şi calculează paşii pentru a corecta legislaţia muncii, care a adus salariatul în situaţia de sclavie.

Politicienii dâmboviţeni de stânga îşi asumă eroarea de a fi ignorat modificarea la timp a legii alegerilor, în special pentru votul din Diaspora, mai cu seamă că aceasta a contribuit covârşitor la pierderea prezidenţialelor de către candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta.

Avertismente sindicale ignorate, „surprize” la prezidenţiale

Sindicaliştii dâmboviţeni au comentat şi ei votul din Diaspora. Vicepreşedintele CNS Cartel Alfa Dâmboviţa, Nicolae Dragodănescu, a adus în prim-plan sclavia salarială din Uniunea Europeană pe care atât guvernul, cât şi parlamentul au ignorat-o şi au tolerat-o, în ciuda numeroaselor avertismente sindicale din cadrul Comisiei de Dialog Social.

Conform viceliderului sindical CNS Cartel Alfa, Nicolae Dragodănescu, votul din ţară şi din străinătate trebuie privit ca o sancţiune la adresa stângii.

„Vorbim de două chestiuni: stângăcia autorităţilor de a oferi posibilitatea românilor din Diaspora de a vota fără ca aceasta să fie un chin, o batjocură care a generat pe verticală nemulţumire în ţară. Când ai văzut ce s-a întâmplat în urmă cu două săptămâni şi n-ai avut suficientă inspiraţie să repari în detaliu, este neînţeles. Noi în Diaspora avem peste 4 milioane de oameni. Autorităţile trebuia să ştie. Să nu ne spună nimeni că nu se putea face! Nu a fost tratată profesionist această chestiune. S-a văzut că nu s-a putut vota, iar acesta este un subiect foarte sensibil. Cei care s-au dus acolo nu s-au dus să facă politică. Este foarte important de ştiut. Acolo a fost un vot anti-sistem la momentul când s-a stat la coadă şi s-a creat psihoza care sa transmis în ţară. A doua chestiune, vizavi de manipulare: şi diaspora se uită cu atenţie şi ştie că România nu este pregătită să fie guvernată de dreapta. Noi am arătat inclusiv clasei politice actuale că nu a venit cu măsuri de stânga. Dânşii nu s-au trezit. A-ţi imagina că România doreşte o forţă de dreapta este ceva utopic. Nu este adevărat. Ceea ce s-a întâmplat la prezidenţiale este un bobârnac dat pe bună dreptate pentru stângăcii. Dacă ne uităm cu atenţie, îl văd pe Blaga pe care l-am văzut în guvernul Boc şi-mi aduc aminte că am protestat împotriva modificării legii dialogului social. Îmi aduc aminte şi de Anastase când număra voturile la legea pensiilor şi ne umilea pe faţă. Nu cred că este tocmai rău că avem două forţe politice care şi-au revendicat partea de executiv, în speţă preşedintele cu atribuţiunile specifice şi un guvern care ar trebui să fie de stânga. Cred că mai au ceva timp actuala clasă politică şi actualul guvern să dea dovadă că sunt de stânga şi să pună limitare la comisionul celor care practică această sclavie modernă cu trimisul la muncă în străinătate, să intervină pe Codul Muncii şi să limiteze posibilitatea de a încheia un contract de muncă pe perioadă determinată, să intervină pe legislaţia dialogului social şi să permită să avem contracte de muncă la nivel de ramură, la nivel naţional. Am tot aşteptat că, dacă a dispărut contractul de muncă la nivel naţional, să regăsim prevederi în Codul Muncii, în special pe cele ce privesc o departajare corectă, acele grile de salarizare legate de sporul de vechime. În momentul de faţă fiecare face cum vrea. Un partid politic de stânga trebuie să se aplece asupra lor. Măcar atunci când este la guvernare, să dea dovadă că-i ajută pe cei care, până la urmă, l-au adus la putere”.

Totodată, Nicolae Dragodănescu a avertizat autorităţile că sclavia salarială din Uniunea Europeană „alimentează o adevărată mafie pe piaţa forţei de muncă din România”.

Detalii aici:

Sclavie salarială în UE, cu ştiinţa Ministerului Muncii

❚ „Dacă un agent de muncă temporară încheie un contract unde se stipulează că pentru fiecare lucrător adus primeşte lunar 2500-2800 de euro, contractul dintre lucrător şi agentul temporar de muncă nu prevede mai mult de 800-900 euro pe lună” ❚ „Cele mai multe semnale au fost trase din Germania” ❚ „Muncitorii trăiesc în nişte condiţii aproape ca de lagăr, sunt rupţi de civilizaţie, muncesc ore în şir în camere frigorifice la multe grade sub zero” ❚ „Germanii au văzut că asta este o formă de sclavie şi au fost foarte revoltaţi, mai ales când au aflat că la muncitori ajung foarte puţini bani” ❚ „Nu avem ce munci în România, ne ducem pentru 900 de euro chiar dacă intermediarul câştigă de două ori mai mult” ❚ „Oamenii acceptă aproape orice şi alimentează această mafie” ❚ „Foarte mulţi dâmboviţeni lucrează în industria cărnii din Germania şi sunt angajaţi printr-un agent temporar de muncă de pe raza judeţului, dar ştiu că mai există şi alţii în alte localităţi din ţară” ❚ „Statul român trebuie să-şi protejeze propriii cetăţeni” ❚ „Contractele ar trebui să fie publice pe site-ul Ministerului Muncii, pentru că sunt autorizaţi de minister” ❚ „Problema este şi lipsa unei reglementări legale din partea legiuitorului” ❚ „Observaţiile noastre au fost de a se limita comisionul la 20% pentru agentul de muncă temporară şi au fost trimise către toate ministerele, inclusiv către Ministerul Muncii”