❚ Prim-vicepreşedintele PNL Dâmboviţa, Gabriel Grozavu, consilier judeţean PNL, a declarat că nu i se pare corect şi echitabil ca un şef de birou, care nu are responsabilităţi prea mari, să aibă un salariu mai mare decât directorul general al unei instituţii subordonate Consiliului Judeţean, care este ordonator terţiar de credite, are o serie de oameni în subordine şi responsabilităţi ridicate ❚ Nemulţumiţi de diferenţele apărute între salariile şefilor de birou şi directorii din instituţiile subordonate forului administrativ judeţean, liberalii dâmboviţeni solicită prefectului judeţului Dâmboviţa să atace în contencios administrativ hotărârea de Consiliu Judeţean care stabileşte noua salarizare a personalului din sistemul public

ANA MARIA POPESCU

Nemulţumiţi de diferenţele apărute între salariile şefilor de birou şi directorii din instituţiile subordonate forului administrativ judeţean, liberalii dâmboviţeni solicită prefectului judeţului Dâmboviţa să atace în contencios administrativ hotărârea de Consiliu Judeţean care stabileşte noua salarizare a personalului din sistemul public. Primvicepre şedintele PNL Dâmboviţa, Gabriel Grozavu, consilier judeţean PNL, a declarat ieri în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la sediul partidului că nu i se pare corect şi echitabil ca un şef de birou, care nu are responsabilităţi prea mari, să aibă un salariu mai mare decât directorul general al unei instituţii subordonate Consiliului Judeţean, care este ordonator terţiar de credite, are o serie de oameni în subordine şi responsabilităţi ridicate. Potrivit liberalului Gabriel Grozavu, acesta este motivul pentru care aleşii judeţenei ai PNL s-au abţinut de la vot atunci când s-a discutat de creşterea salariilor din Consiliul Judeţean Dâmboviţa.

„Au făcut din salarizarea în domeniul public un adevărat dezmăţ plătit din păcate nu din banii lor de acasă, ci din banii celor care produc. La nivelul funcţiilor din cadrul Aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean, s-a făcut o împărţire în funcţii publice de conducere şi funcţii publice de execuţie. Funcţiile publice de conducere au şi ele două subcapitole sau două tipuri de coeficienţi care sunt la latitudinea preşedintelui Consiliului Judeţean. Adică un coeficient aferent gradului 1 care este coeficientul minim şi un coeficient aferent gradului 2 care este coeficientul maxim. De exemplu, la funcţiile unice, cum este cea de secretar al judeţului, de arhitect şef, de administrator public, după ce criterii se stabilesc gradele 1 şi 2?! Se va ajunge şi aici, ca şi în alte poziţii de salarizare, la discrepanţe, practic s-a deschis cutia pandorei în subiectivismul aprecierilor făcute de conducător asupra subordonaţilor. Am sesizat o anomalie, deci aşa cum sunt stabilite gradele în funcţiile de conducere ecartul este foarte mare, astfel încât maximul de la o funcţie inferioară este mai mare decât minimul de la o funcţie superioară. Când se va face reîncadrarea pe funcţii se pot răsturna ierarhiile stabilite de lege. Un exemplu concret, un şef de birou are minim coeficient 4,2 ori salariul minim pe economie, maximum 5,8 ori salariul minim pe economie, iar un director general are de la 5,7 gradul 1 la 6,9 gradul 2. Deci se poate observa că un şef de birou care va fi încadrat cu gradul 2 teoretic va putea avea un salariu mai mare decât un director general care este încadrat cu gradul 1. (...) Solicit prefectului judeţului Dâmboviţa să atace în contencios administrativ această anomalie...”, a declarat prim-vicepreşedintele PNL Dâmboviţa, Gabriel Grozavu.