GEORGE COANDĂ

Pe şaua de la Şumuleu Ciuc, la Sanctuarul marianic catolic, s-a produs sâmbătă, 1 iunie 2019, un eveniment unic. Repet, unic. Iar teama care i-a cuprins pe români şi, odată cu ei, pe cel ce semnează aici, a fost spulberată de Suveranul Pontif, Papa Francisc. De ce de Papa? Pentru că (sunt convins), înţelept şi purtător al ramurii de măslin hristice, a convenit ca la acel sanctuar marianic să binecuvânteze un pelerinaj ecumenic, nu doar unul al catolicilor maghiari. Fără pancarte şovine şi fâlfâiri de drapele, nici al Ungariei, nici secuiesc. Şi cu o discretă prezenţă a preşedintelui Ungariei şi a vicepremierului aceleiaşi ţări din pustă. Iar cum din mulţime se iţea vreun drapel ungar sau vreunul secuiesc, era retras imediat la intervenţia organizatorilor. Doar pe un înalt catarg, pe un chin al dealului, a fluturat mândru Tricolorul românesc. Firesc. Şaua Şumeleului se află pe pământul străvechi – Vatră a neamului dacoromânilor. Şi ca şi cum s-ar fi citit şi luat în seamă, şi la Palatul Cotroceni, şi la Palatul Victoria, doleanţa imperativă pe care mi-am exprimat-o şi în „Jurnal de Dâmboviţa”, şi în revista „Certitudinea". Sunt sigur că şi Budapesta, şi iredentiştii extremişti udemerişti şi secui or fi înghit în sec cu noduri: Papa, care ne-a arătat că este un bun cunoscător al realităţilor din Transilvania, a făcut apel, fără echivoc, la convieţuire creştină fraternă şi la respectarea moştenirii transilvane româneşti şi maghiare, oricât de dureros este trecutul, şi să nu cedăm filosofiei urii, şi să fie cultivată diversitatea armonioasă căci toţi ne aparţinem unii altora, restul fiind poveşti. Din păcate – a nu se uita, absolut toţi pelerinii, indiferent de etnie şi confesiune, au aplaudat la unison aceste înţelepte îndemnări întru iubire – unii maghiari n-au priceput nimic. Nem! Sau n-au vrut să înţeleagă. La sfârşitul uriaşei întâlniri-pelerinaj papale, atenţie!, ecumenice, un cor secuiesc a intonat un imn invocator, Dumnezeu să-i binecuvânteze pe unguri – de ce doar pe unguri? -, iar un episcop i-a cerut Sfântului Părinte să-i integreze mai mult pe catolicii maghiari în... viaţa Ardealului (!?) şi, acum, iată şopârla, fake news-ul pervers, i-a adus la cunoştinţă că, în Transilvania, religios, majoritari sunt catolicii maghiari din vreo patru dioceze. Românii, cu adevărat majoritari, şi ortodocşi, şi greco-catolici, şi catolici, cică pas de a fi vieţuitori pe acest meleag. Aţi fost atenţi? Papa a privit spre acel episcop neplăcut surprins. Ca şi cum ar fi zis, păi, una ne-am înţeles, şi voi aţi călcat în străchini, dar nu v-aţi găsit unul pe care să-l păcăliţi. Grazie, Papa! Cu o sinceră reverenţă. O, istenem, istenem, dă-le minte ungurilor extremişti înainte de a-i binecuvânta. Aşa cum îi binecuvântezi şi pe români, şi nu numai. N.B. Surpriză divină: la plecarea Sfântului Părinte Francisc de pe aeroportul din Sibiu, după o îngrozitoare furtună, a da deodată soarele şi peste Transilvania s-a arcuit un imens curcubeu. Cred că a fost un semn prevestitor: al împăcării şi iubirii. S-o fi văzut oare la Budapesta şi pe la UDRM şi prin secuime? A fost Semnul lui Dumnezeu!