ALINA MAVRODIN VASILIU

O campanie foarte interesantă se desfăşoară în Dâmboviţa pentru atragerea cât mai multor persoane interesate de politică (şi nu numai!) să dea fuguţa către partidul care slujeşte, cică, „interesul naţional”. Habar n-am ce culise ascund negocierile cu pricina, ce se promite şi ce se oferă la pachet cu funcţiile şi nici nu mi-am propus să aflu cu orice preţ.

Unora o să li se pară că sună foarte neprofesionist, dar nu-i asta problema mea. Flerul jurnalistic îmi spune că afacerea de racolări din alte partide n-are legătură nici cu politica, nici cu serviciile pe care zic unii că i le fac ţării şi nici cu jurnalismul practicat sub acoperire de niscaiva descoperiţi penal. Este doar încă o tentativă de a se folosi cineva de ele în mahalaua dâmboviţeană, invocând „interesul naţional şi progresul României”.

Ce plictiseală! Pe scena politică se joacă aceeaşi piesă, cu alţi actori? Şi da şi nu! Printre ei regăsim totuşi pe post de „sufleuri” pentru „noii” actori, nişte prieteni (?) mai vechi. Cum să nu credem şi acum în intenţiile lor cele mai „bune”, mai ales când invocă patetic „interesul naţional”? De dragul acestuia, la o adică, te pomeneşti că îşi vor sacrifica toate interesele personale care i-au făcut celebri. Hai, că ar fi prea de tot!

Deşi... poţi să ştii? N-ar fi imposibil să mă uimească până şi pe mine, care am dat scris aici de nenumărate ori că nimic nu mă mai poate uimi în politica dâmboviţeană. Tocmai de-aia! Nu ştii niciodată când ţâşnesc marile idealuri din micile caractere şi nici prin ce minune osânza marilor afaceri personale s-a pus la topit în ceaunul „interesului naţional”.

De la atâta clocot politic s-a umplut târgul deja de-un dulce miros în post pe care s-au repezit să-l adulmece niscaiva câini de pază ai „jurnalismului independent” aflaţi şi ei în căutarea unui os de ros. Ce ispită! După 25 de ani de manifestare neîngrădită (?) a pluripartidismului, a democraţiei şi a presei libere în România, putem spune, fără teamă de a greşi, că toate trei au fost cândva şi cu carne şi cu os. Că în prezent din ele au rămas doar osul şi mirosul ne arată ce au urmărit aceia care au slujit în politică doar... fleica.

Şi uite-i acum că tot nu s-au săturat, nici de afacerile penale, nici de dosarele de la DNA, nici de condamnările cu executare sau cu suspendare, nici de interdicţiile de tot felul. Pur şi simplu, mai vor din toate sau pe toate la un loc, cu inconş- tienţa pe care le-o dă unora pofta de răzbunare mai presus de orice. Privesc la acest debut de măcel preelectoral „în interes naţional” fără nicio satisfacţie, întrucât nu este în firea mea să mă bucur când constat că „lupta de idei” ajunge din nou la cuţite şi de-acolo la beregăţile celor care cred că politica se reduce la şpăgi, voturi, clientelism şi trafic de influenţă.

Era însă previzibil că scandalul nu va ocoli judeţul Dâmboviţa, la câte poliţe au să-şi plătească cei care au făcut din „interesul naţional” un os de ros. Dar sunt convinsă, aşa cum îi cunosc pe unii dintre „patrioţii” judeţului, că nu vor rata la o adică nici ocazia de a se împăca, la masa negocierilor (mereu la masă!), tot în „interes naţional”, dacă s-ar alege fiecare cu ce vrea muşchiul lui. Ceea ce ar putea însemna pe viitor mai mult decât un os de ros.

În plus, ar pune şi batista pe ţambalul scandalului politic care a scos din izolare judeţul Dâmboviţa. Se ştie doar că scandalul a ajuns să îi sperie pe unii mai ceva ca racolările în „interes naţional”!

www.alinamavrodin.ro