❚ “Preşedintele României nu are niciun suport pentru a îndrăzni să ridice glasul împotriva unora dintre partenerii noştri europeni şi să le dea indicaţii de sub steagurile NATO şi UE” ❚ “Traian Băsescu nici măcar nu s-a consultat cu membrii CSAT şi nici cu ministrul de Externe sau cu ministrul Apărării Naţionale”

Unul dintre statele Uniunii Europene, al şaptelea ca mărime, dar care nu produce decât unu la sută din Produsul Intern Brut, cu alte cuvinte, are o economie şi o forţă insignifiante, devine vârful de lance al unei ofensive politice şi militare regionale. Care poate avea chiar un impact la nivel global. Revoltat de starea de insecuritate a cetăţenilor europeni după atentatul terorist săvârşit asupra aeronavei de pasageri care zbura deasupra unei zone de conflict din Ucraina, preşedintele acestui stat, care dispune de o fregată, un submarin găurit şi câteva cosciuge zburătoare - dacă scoatem din ecuaţie bricul şcoală - face, sub steagurile UE şi NATO, o critică extrem de dură liderilor europeni.

Este vizată, în primul rând, doamna Angela Merkel, puternicul cancelar al Germaniei. Şi îi cheamă la luptă. Sub arme. Pentru o cruciadă împotriva Moscovei. Lipsa de fermitate îi lasă Moscovei o marjă prea mare de mişcare, care poate amplifica pericolul. Şi este o realitate. În timp ce Statele Unite, secondate de Marea Britanie, de Polonia şi parţial de România, au solicitat măsuri ferme împotriva Moscovei, alte state partenere din Europa, în special Germania, au încercat să tempereze lucrurile în speranţa identificării unor soluţii pur diplomatice.

Dar de aici, România, la rândul ei, este, în calitate de partener european şi de partener strategic al Statelor Unite ale Americii, interesată ca situaţia din Ucraina să se normalizeze. Cu atât mai mult cu cât noi suntem un stat aflat la frontieră. Şi, în plus, avem şi interese specifice măcar dacă ne gândim la faptul că patru sute de mii de ucraineni sunt etnici români.

Dar, să nu uităm, nimic nu poate fi întreprins, iar vocea noastră nu poate fi ascultată în absenţa unei strategii naţionale de apărare, trecută prin Parlament şi asumată de toate forţele politice. Este o situaţie tipică în care este necesar un consens. Şi, în plus, este o situaţie care reclamă existenţa unei strategii consacrate conflictului din proximitatea României. Ambele strategii lipsesc.

În aceste condiţii, preşedintele României nu are niciun suport pentru a îndrăzni să ridice glasul împotriva unora dintre partenerii noştri europeni şi să le dea indicaţii de sub steagurile NATO şi UE. El, Traian Băsescu, nici măcar nu s-a consultat cu membrii CSAT. Şi nici, cel puţin, cu ministrul de Externe şi cu ministrul Apărării Naţionale. În numele cui se transformă Traian Băsescu într-un arhanghel al războiului? Şi în numele cui utilizează el, împotriva Moscovei şi a partenerilor europeni, o retorică mai dură chiar decât cea din mesajele marelui nostru aliat de la Washington?

Senator PNL de Dâmboviţa, Sorin Roşca Stănescu