Rapița a devenit, în România ultimilor ani, una dintre cele mai profitabile culturi agricole. Noile tehnologii de cultivare ale rapiței, în special apariția hibrizilor de rapiță rezistenți la dăunători și intemperii, asigură succesul fermierilor care se dedică rapiței, chiar și în condițiile în care clima din România este una variată. Unii specialiști consideră că zonele ideale pentru înființarea culturilor de rapiță sunt cele în care valorile precipitațiilor se situează anual între 450 si 650 mm. Temperatura anuală medie, situată între 7 și 10 grade Celsius, ar trebui să asigure o producție optimă, iar iernile nu ar trebui să fie geroase, fiind de preferat ca în sezonul rece să existe căderi de zăpadă care să formeze un strat suficient de gros la nivelul solului.

În județul Dâmbovița, rapița se găsește, aproape în totalitate, în culturile private (99,56%), astfel că din totalul de 5030 de ha cultivate cu rapiță în județ, 5008 reprezintă totalul din sectorul privat, iar 22 ha reprezintă sectorul de stat. Astfel, rapița ocupă 2,87 pondere din totalul arabil al județului Dâmbovița, conform statisticilor Direcției pentru Agricultură Județeană Dâmbovița, însă preferința agricultorilor pentru aceste culturi este în creștere.

Rapița este una dintre plantele agricole pentru semințe care necesită multă atenție și o îngrijire specială din partea cultivatorilor, fără a pune, însă, dificultăți însemnate acestora. Printre provocările apărute se află atacurile dăunătorilor, concurența buruienilor, apariția unor boli, dar și faptul că sămânța de rapiță își pierde capacitatea germinativă repede. De aceea, este esențială înființarea din timp a culturii.

Prin respectarea condițiilor de înființare a culturii de rapiță se pot obține rezultate foarte bune, iar una dintre primele condiții esențiale este ca semințele de rapiță să supraviețuiască pe timpul iernii, chiar și în condițiile aspre ale anotimpului, în mod special cauzate de expunerea la frig.

Culturile de rapiță sunt, de asemenea, supuse unor categorii variate de dăunători, începând cu larvele de purici albaștri și continuând cu limacșii. Totuși, pe piață au apărut, mai nou, soluții de un succes dovedit care ajută rapița să supraviețuiască impactului altădată devastator al dăunătorilor. Efectul acestora asupra culturilor de rapiță poate fi astfel compensat sau chiar evitat prin folosirea corespunzătoare a soluțiilor oferite de specialiști în domeniu, investiția asigurând astfel succesul agricultorilor care urmează sfaturile acestora.

Unii dintre fermieri aleg să combată aceste riscuri folosind bulbi hibrizi, care asigură și o protecție sporită a culturii pe timpul iernii, iar printre cei mai folosiți sunt Hibrizii DEKALB, care pot asigura obținerea recoltei de rapiță în condiții bune, apelând la soluțiile potrivite problemelor culturii, respectiv la hibrizii rezistenți la dăunători. Studiile recente indică faptul că acești hibrizii se dezvoltă mai rapid toamna și își încep alungirea tulpinilor mai devreme, motiv pentru care primăvara pot limita pagubele cauzate de larvele de purici albaștri.

Rapița a devenit, în mod cert, una dintre investițiile agricole preferate de cultivatori pentru potențialul său, iar județul Dâmbovița nu face excepție. Pe lângă beneficiile pentru alimentație, unde uleiul rafinat se folosește direct sau pentru producția de margarină, rapița are o utilizare răspândită și în industria textilă, a pielăriei, a vopselurilor și a lacurilor, precum și în industria cosmeticelor (ca ingredient în producerea săpunurilor) sau în cea print, pentru poligrafie. Totodată, din plantă se extrag substanțe pentru combustibili folosiți la tractoare și mașini agricole. De aceea, unii o consideră chiar o plantă-minune! Totuși, suprafețele cultivate în România cu sămânța de rapiță sunt situate în jurul valorii de 500.000 de hectare în fiecare an, conform statisticilor agricole ale UE,  și sunt sub nivelul altor țări europene, ceea ce transformă țara noastră într-o zonă propice din punct de vedere economic pentru cultivarea de rapiță.