VIOLETA STANCIU

Chiar dacă aleşii liberali au votat împotrivă, „proiectul de hotărâre privind repartizarea pe anul 2019 a sumelor alocate din cote defalcate din impozitul pe venit, sumelor alocate din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale şi estimări 2020 – 2022 şi a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe anul 2019 şi estimări 2020 – 2022”, de fapt unicul proiect care s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare a CJD de vineri, 22 martie 2019, a fost adoptat fără probleme! Condusă de preşedintele CJD, Daniel Comănescu şi supravegheată din punct de vedere al legalităţii de prefectul judeţului, jr. AntonelJîjîie, la şedinţă au fost prezenţi, în prima fază, 25 de consilieri judeţeni, din totalul de 35, iar cei care au absentat în număr mare au fost aleşii liberali, mai exact şapte dintre aceştia. Prezentarea proiectului de hotărâre în cauză a căzut în sarcina directorului economic al CJD, Silviana Marin, care a declarat că prin Legea 50 privind bugetul de stat pe anul 2019, judeţului Dâmboviţa i-au fost alocate sume defalcate din TVA astfel : pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţului – 21.140 mii lei; pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor – 37.352 mii lei; pentru drumuri – 13.874 mii lei; pentru echilibrarea bugetelor locale – 439.795 lei. „În 2019, din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat al judeţului Dâmboviţa, de 269.859 mii lei, se repartizează o cotă de 15% la bugetul local al judeţului (40.479 mii lei), 60% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor (161.914 mii lei) şi 17,5% pentru echilibrarea în cadrul judeţului (47.227 mii lei). Suma corespunzătoare cotei de 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul de stat pe anul 2019 se repartizează în mod egal judeţelor, în limita sumei de 28.492 mii lei, reprezentând fond la dispoziţia consiliilor judeţene. La nivelul CJD acest fond este în sumă de 20.239 mii lei, care se va repartiza ulterior, prin hotărâre de CJD, în urma solicitărilor fundamentate primite de la UAT-uri.Această sumă se repartizează către UAT-uri pentru susţinerea programului de dezvoltare locală, pentru susţinerea lucrărilor de infrastructură care necesită cofinanţare locală, precum şi pentru cheltuielile de funcţionare pe care UAT-urile din judeţ nu le pot finanţa din venituri proprii”, a punctat directorul economic, Silviana Marin.

“Dacă centralizăm sumele cerute de UAT-uri o să avem nevoie de vreo trei ori bugetul CJD”

Nemulţumirile liberalilor au fost exprimate de liderul de grup, Aurelian Popa, care a solicitat să i se pună la dispoziţie metodologia care a stat la baza repartizării sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale.„Am solicitat acest lucru şi celor de la Finanţele Publice Dâmboviţa... dar nu am primit răspuns, mi s-a spus că la CJD se cunoaşte mai bine”, a susţinut consilierul PNL, Aurelian Popa, care a ridicat şi problema fondului aflat la dispoziţia CJD, de 20.239 mii lei, care încă nu a fost repartizat unităţilor administrativ teritoriale din judeţ... „De ce nu s-au făcut repartizările, acum, pentru că localităţile au dat situaţia cerută de CJD privind necesarul de resurse? Sunt foarte multe localităţi unde nu se poate asigura bugetul minim de funcţionare, plus plata prestaţiilor sociale”, a mai precizat liderul de grup al consilierilor liberali, Aurelian Popa. Aşa cum era de aşteptat, Alexandru Oprea, consilier judeţean PSD, care este aşteptat să revină în funcţia de preşedinte al CJD, a dat replica celor de la PNL... „Nu o să fac acum filosofia elaborării bugetului. Observ că este al treilea an în care PNL nu a reuşit să înţeleagă un lucru simplu, cum se fundamentează bugetul de funcţionare al unei unităţi administrativ teritoriale. Calculul este foarte simplu – se centralizează ce a avut în execuţie în anul precedent, se defalcă cotele de salarii şi toate cele... şi se ajunge la o sumă. Bugetele UAT-urilor asigură secţiunea de funcţionare. Sigur că, din acest buget, se scad cheltuielile pentru asistenţa socială care, pentru prima dată, începând din acest an, revin UAT-urilor în totalitate.Nu trebuie să ducem în plan politic votarea sau nu a unor sume care revin şi primarilor PNL. Din experienţa anilor trecuţi vă pot spune că dacă centralizăm sumele cerute de UAT-uri o să avem nevoie de vreo trei ori bugetul CJD. Orice discuţie privind repartizarea sumei de 20.239 mii lei, fondul aflat la dispoziţia CJD, este prematură...” a declarat Alexandru Oprea.

“Sunt UAT-uri care nu au bugete spectaculoase, dar care îşi permit să plătească 3000 de lei la o femeie de serviciu”

Consilierul judeţean PNL, Aurelian Popa nu s-a dat bătut şi a revenit cu o nouă problemă cu care se confruntă UAT-urile din judeţul Dâmboviţa, respectiv plata prestaţiilor sociale. „Anul trecut, 15 localităţi au primit, printr-o ordonanţă de urgenţă, bani pentru că nu au putut să-şi asigure cheltuielile de finanţare, iar printre acestea s-a aflat şi oraşul Răcari. Într-adevăr, anul acesta am primit un buget mai mare cu 14%, dar trebuie să vă informez că prestaţiile sociale sunt mai mari decâtcheltuielile de personal sau aproape egale. La Titu, unde cunosc foarte bine situaţia, sunt 63 de angajaţi la primărie, iar persoane cu dizabilităţi sunt 140 care grevează foarte mult bugetul. Peste tot au probleme cu aceste resurse pentru prestaţiile sociale”, a semnalat Aurelian Popa. ?i de data aceasta, Alexandru Oprea a intervenit... cu o notă critică la adresa acelor unităţi administrativ teritoriale care şiau stabilit fonduri de salarii ilegale.“Sigur că putem ridica problema fondurilor de salarii existente la nişte UAT-uri. Sunt UAT-uri care şi-au dat salarii la nişte valori de referinţă care nu sunt nici legale şi nici corecte, respectiv 2350 lei...în loc să ia salariul minim pe economie de 2080 de lei şi să înmulţească cu coeficientul. Aceasta este o precizare. Sigur că sunt multe UAT-uri care, într-o veselie, mergând pe principiul lasă că merge şi aşa, au votat grile de salarizare plecând de la ideea că «ne dă CJD». Şi vă dau nişte exemple în cunoştinţă de cauză... sunt UAT-uri care nu au bugete spectaculoase, dar care îşi permit să plătească 3000 de lei la o femeie de serviciu. Cred că aici vine responsabilitatea ordonatorului de credite pe care îl obligă legea finanţelor publice locale că nu poate angaja cheltuieli decât în limita veniturilor şi a bugetului aprobat. Vizavi de cheltuielile cu asistenţa socială... nu sunt pentru tot anul, dar sigur vom mai avea rectificări bugetare în cursul anului. Lucrurile astea se rezolvă prin rectificări ulterioare ale legii bugetului”, a fost răspunsul oferit de Alexandru Oprea.