Mi-e greu să accept că s-a putut pierde meciul de la Chiajna! Mi-e greu să înțeleg că Andrei Șerban a putut să comită un asemenea penalty copilăresc, de curtea grănidiței, cel mai în formă Under al Chindiei! Mi-e greu să găsesc o scuză pentru tontogolul lui Pițian, un fundaș cu pretenții de Liga 1, dar cu o intervenție de căruțaș! Mi-e greu să vorbesc respectuos despre strategia lui Emil Săndoi, blocat total de câteva luni!

Mi-e greu să-i scot în vreun fel pe cei din vârful clubului, la fel de fricoși în decizii precum tacticile antrenorilor și prestațiile jucătorilor! Mi-e greu să scriu aici modul la care se exprimă și se manifestă anumiți jucători ai Chindiei, zici că-s Ronaldo și Messi, dar lor, sărmanii, le tremură șorțulețul cu Concordia! Mi-e greu să înțeleg ce a câștigat Chindia din împrumutul lui Cristi Neguț la CFR Cluj! Dan Petrescu s-a folosit de el când și când, a mai câștigat un titlu, și cam aici s-a terminat aventura lui Tabarcea în Gruia!

Mi-e greu să mă abțin, după o asemenea rușine ca cea de la Chiajna! Bun, joci defensiv cu CFR, FCSB, Craiova, chiar Mioveni sau Dinamo, dar să o lași până și pe Chiajna să te domine, o echipă aterizată fără voia ei la baraj, ceva un pic peste Mediaș sau Clinceni, este prea mult de suportat! Ne-am tot legat de stadion, de antrenor, de președinte, băi fraților, dar echipă avem?

În halul ăsta se abordează un meci decisiv pentru viitorul clubului și al fotbalului dâmbovițean? În halul ăsta am ajuns de rău, să ne domine și să ne bată Chiajna? În halul ăsta s-au ieftinit jucători cu cotă de Liga 1, încât să ofere cadouri penalty și autogol? E nevoie de un cutremur la nivelul lotului, de un șoc prelungit în club! Până acolo, e nevoie disperată de o victorie la peste un gol în returul de la Ploiești. Așa nu mai merge! Treziți-vă! Dormiți!