„Am făcut o partidă bună, dar...”. Alo, domnu Petrea, nu am intenția să vă contrazic, trebuie doar să spunem adevărul. Care meci bun? Desigur, nu sunt de acord cu caricatura comentatorului TV, care m-a făcut să suspend sonorul televizorului, nici cu ce au bâlbâit unii prin anumite studiouri, cum că echipa din Târgoviște este cea mai slabă din play-out, dar nici să fiu boem nu pot.

Chindia a făcut, din nou, un joc modest, așa cum au fost toate, în ultimul timp, pe care dumneavoastră continuați să le apreciați. Asta e, dacă vă mulțumiți cu (doar) atât, înseamnă că sunteți un Nostradamus, și știți bine cam câte puncte îi trebuie echipei pe care o antrenați, ca să nu retrogradeze.

Altfel, de unde atâta canonic... balistic? În fine, poate pregătiți ceva în bucătăria echipei și nu trebuie să știm, dar, atenție, până se încinge cuptorul, se termină festinul. Nu ar fi bine să-i puneți la treabă pe jucătorii care visează pe teren (câțiva, desigur), să-i atenționați că au mai rămas doar opt meciuri până la finalul sezonului și că echipa balansează pe o frânghie deasupra prăpastiei? Când, dacă nu acum, trebuie să aprindeți în vestiar becul roșu de avarie?

Păi, dacă o țineți tot așa, că echipa a jucat bine... vine avalanșa. Aveți, clar, în memorie, câtă trudă s-a consumat, până ați scos echipa din abisul în care ați preluat-o. Apoi, normal, lucrurile au alternat într-un firesc pedant, și cu unele insuccese, și acestea prevăzute, cu FCSB, CFR sau Universitatea Craiova. Dar, de la vremurile acelea, și până la a nu mai câștiga nici măcar cu ultimele clasate, este o distanță atât de mare, încât se simte nevoie un reînvietor, pe care dacă-l nu folosiți acum, peste două-trei etape nu mai are niciun efect.

Domnule Toni Petrea, sunt un jurnalist bătrân, poate cel mai în vârstă din „Triunghiul” nostru dâmbovițean. Am fost primul care, într-o emisiune televizată, am spus că o să salvați Chindia. Așa a fost, și încă mai este așa, dar este posibil să nu mai fie așa, dacă veți continua să lăudați echipa după jocuri atât de neconvingătoare. Ce v-a plăcut, domnule Petrea, în jocul Chindiei la Botoșani? Poate, a fost ceva ce nu s-a văzut la televizor.

Poate, aburiți de comentatorul acela enervant, nu am văzut noi ceea ce trebuia. Spuneți-ne dumneavoastră! În felul acesta, este greu de presupus că randamentul echipei o să crească. Când te mulțumești cu nimic, ce șanse să-ți mai surâdă? Laude peste laude, fără nicio acoperire. Joc încâlcit, lipsit de luciditate, de frumusețe până la urmă, la întâmplare.

Pun punct aici. Cel puțin, din respect pentru suporteri, să nu ne mai lăudăm cu asemenea... „realizări”. Poate avem dreptate, domnule Toni Petrea!