VIOLETA STANCIU

Pentru a-şi putea valorifica în mod constant şi eficient roadele muncii lor concretizate în legume, fructele, cereale, şi nu numai, producătorii agricoli trebuie să se asocieze şi să formeze cooperative agricole puternice. În lipsa acestor entităţi vânzarea produselor agricole în hypermarket-uri, în marile lanţuri de magazine, devine aproape imposibilă pentru micii producători, care nu au puterea economică de a pătrunde în aceste spaţii comerciale. La nivelul judeţului Dâmboviţa au început, ce-i drept în paşi de melc, demersurile pentru formarea unor cooperative agricole, în special pe zona de legume-fructe, însă lucrurile sunt departe de ceea ce ar trebui să fie în realitate o astfel de cooperativă, pentru că, aşa cum a sintetizat situaţia directorul Direcţiei Agricole Dâmboviţa, ing. Ion Oprea, „toată lumea vrea cooperative, dar nu vrea nimeni să dea bani”.

Din 22 de organizaţii mai sunt doar 3 recunoscute de Ministerul Agriculturii

„Au fost demarate discuţii de către colegii noştri din teritoriu pentru organizarea producătorilor de legume-fructe în cooperative sau grupuri de producători. În 2004-2006, când au apărut aceste legi, noi am avut, în Dâmboviţa, peste 22 de astfel de organizaţii. La acest moment, nu mai avem decât 3 organizaţii recunoscute preliminar de Ministerul Agriculturii. Punctul meu de vedere, pe care l-am spus la o şedinţă operativă la Ministerul Agriculturii, este că trebuie găsite soluţii astfel încât producătorii să-şi vadă interesul pe termen scurt, nu pe termen lung. Degeaba îi spunem noi că peste câţiva ani va curge lapte şi miere dacă mâine el vede că nu-i în regulă. Acesta este un motiv pentru care nu se asociază. E clar că producătorii din zona cooperativizată, o parte dintre ei, nu uită ce cooperative erau înainte... Celor din zona necooperativizată încercăm să le spunem despre ce e vorba astfel încât să se pornească rotiţa”, a ţinut să precizeze directorul Direcţiei Agricole Dâmboviţa, ing. Ion Oprea.

La noi nu există cultul cooperativelor, aşa cum îl au cei din afară

Un alt aspect sesizat de acesta este că producătorii de legume şi fructe de la noi nu au acest cult al cooperativelor, aşa cum îl au cei din afară, dar care s-a format în zeci de ani, nu imediat. „Acolo lucrurile s-au făcut în timp, după vreo 30 de ani. Şi acum producătorii din afară nu sunt mulţumiţi de preţul pe care îl primesc. Acelaşi lucru se întâmplă şi la noi, de exemplu, atunci când cooperativa ar face contracte pe termen lung... În 2016 când a fost supraproducţie toată lumea ar fi vrut să se ducă la cooperativă, pentru că nu aveau ce să facă cu merele. În schimb, anul trecut, când a fost producţie mică nimeni nu mai vroia să le dea la cooperativă, pentru că merele se puteau vinde la un preţ mai bun. Aşa s-a întâmplat că foarte multe cooperative mari, la nivel de ţară, au clacat, pentru că nu a existat o aprovizionare constantă. Omul vrea acest câştig imediat, el nu se mai gândeşte că, dacă anul viitor va fi supraproducţie, nu va avea cui să-i mai dea. Din punctul meu de vedere până când nu vom umbla la legislaţie nu întrezăresc că se vor face aceste cooperative agricole funcţionale”, a mai punctat directorul Direcţiei Agricole Dâmboviţa.

Înfiinţarea scriptică a unei cooperative agricole se face repede şi uşor, însă adevărata problemă apare în momentul finanţării, care lipseşte cu desăvârşire în momentul de faţă, pentru că nimeni nu vrea să plătească. Acesta este şi motivul pentru care directorul Ion Oprea nu vede fezabilă cooperativa, decât după comasarea terenurilor. „Forma aceasta de organizare nu înseamnă că am făcut documentaţia şi gata suntem cooperativă. Nu este aşa, după aceea începe munca grea, pentru că trebuie să ai un om, un director executiv care să pună suflet şi să aibă timp să umble după contracte. Şi omul acesta trebuie să fie plătit! Pe de altă parte, la o cooperativă cu minim 5 asociaţi, ca să obţinem aceeaşi partidă de fructe, ne trebuie o sală de sortare, care înseamnă foarte mulţi bani. Pâi de unde îi luăm? Putem să-i luăm prin proiecte, dar şi în acest caz există cofinanţare... şi nu ne dă nimeni nimic degeaba. Deci lucrurile sunt mai complicate din punctul acesta de vedere. Să sperăm că în timp lucrurile se vor aşeza. Eu cred că primele cooperative bune şi cu activitate se vor înfiinţa acolo unde se va face comasarea terenurilor înainte. Adică vine un investitor care cumpără 30-50 ha, îşi face el un depozit, pe proiecte, şi după aceea mai ia pe cineva pe lângă el. Cam aşa văd eu că se poate realiza. Altfel... toată lumea vrea cooperative, dar nu vrea nimeni să dea bani, iar lucrul acesta nu se poate face decât împreună”, a conchis Ion Oprea.