Cazul Gigină, deficitul de personal din Ministerul Afacerilor Interne, situaţia persoanelor date în urmărire internaţională, dotarea poliţiştilor, dar şi controalele de la Serviciul Omoruri au fost câteva teme la care inspectorul general al Poliţiei Române, Bogdan Despescu, a răspuns într-un interviu acordat Agerpres.

AGERPRES: Ultimele zile au fost marcate de cazul ursului împuşcat la Sibiu. Care este situaţia?

Bogdan Despescu: În acest moment este în derulare o anchetă în cadrul unui dosar penal şi, totodată, ministrul Afacerilor Interne a dispus verificări prin Corpul de control al ministrului. În ambele situaţii acordăm sprijin şi cu siguranţă în urma acestor activităţi se vor clarifica toate aspectele legate de acest caz.

AGERPRES: Raportul Corpului de control al premierului şi controalele de la Serviciul Omoruri. De ce există diferenţe între raport şi precizările Poliţiei Române? Au fost 17 persoane în control la Serviciul Omoruri sau au fost 6?

Bogdan Despescu: În primul rând, aş vrea să vă precizez tema acestui control şi am să plec de la ce s-a întâmplat în 2015. Undeva, la sfârşitul anului trecut, aparatul central al Poliţiei Române a fost controlat la rândul său de către organismele cu atribuţii în domeniu, cu referire la protecţia informaţiilor clasificate. Avem structuri specializate în acest domeniu. Raportul de control pentru structura centrală a scos în evidenţă că suntem obligaţi, există şi o prevedere legală, să intensificăm la rândul nostru activităţi de control în structurile teritoriale. În baza acestor concluzii s-a stabilit un calendar de activităţi de control pentru unităţile teritoriale. Tema pentru Poliţia Capitalei a fost, repet, de verificare a respectării normelor în domeniul informaţiilor clasificate şi protecţiei datelor cu caracter personal. La momentul când s-a organizat acest control nu a fost vizat numai Serviciul Omoruri. Au fost vizate, din Poliţia Capitalei, trei structuri, respectiv Serviciul Omoruri, Serviciul Economic şi Serviciul de Ordine Publică, şi alte două inspectorate de poliţie - Argeş şi Ilfov. Organizarea controlului cu aceşti 17 ofiţeri care au atribuţii de control s-a realizat pentru cele trei mari unităţi, iar pentru Poliţia Capitalei cu cele trei servicii la care m-am referit. Cei 17 lucrători, când s-au deplasat la Poliţia Capitalei, au fost repartizaţi pe cele trei servicii, cele trei structuri controlate: la una şase, la alta şase şi la ultima cinci. Aceasta a fost repartiţia şi aceasta este realitatea. La fiecare structură au fost repartizaţi din cei 17 un anumit număr de membri. Pentru Serviciul Omoruri au fost şase. Activitatea de control nu a vizat niciun dosar penal. Este foarte important să se înţeleagă acest lucru, există documente relevante în acest sens. Activitatea s-a derulat în conformitate cu ordinul în vigoare la acel moment, respectiv ordinul ministrului 118 din 2011, aspect confirmat şi de Corpul de control al premierului prin actele care au fost întocmite pe parcursul documentării la Poliţia Română. Colegii mei care au fost în control la structurile pe care le-am menţionat au făcut numite constatări. La Serviciul Omoruri au fost constatări care au necesitat sesizarea parchetului, dar asta nu înseamnă că cineva a scos vinovat pe altcineva la acel moment.

AGERPRES: Detaliaţi. De ce a fost necesară sesizarea parchetului?

Bogdan Despescu: S-a constatat încălcarea unor norme care creează indicii spre răspunderea penală. Vorbim de ştergerea unor date din sistemul informatic pe care îl folosesc poliţiştii şi modul în care s-a acţionat pe acest sistem informatic. E o constatare, iar faptul că s-a constatat şi consemnat în documente nu înseamnă că cineva este vinovat, dar dacă instituţiile abilitate confirmă acest lucru este grav. Suntem obligaţi ca la astfel de constatări, şi nu a fost singura, pentru că au fost şi anul trecut, şi acum doi ani, şi pe parcursul anului au fost astfel de controale. Avem în acest moment controlate 19 unităţi, printre care şi Poliţia Capitalei, pe acest domeniu al informaţiilor clasificate. Poliţia Română gestionează foarte multe baze, peste 30 de baze de date. Avem un număr impresionant de calculatoare conectate la sistemul informatic. Dacă nu ne luăm măsuri pentru a proteja toate aceste date, vom constata, am şi constatat în anumite situaţii, că pot fi folosite în interes personal. Pe lângă datele personale sunt informaţiile clasificate. Sunt două zone. Datele dumneavoastră personale nu pot fi accesate decât dacă se realizează într-un scop instituţional, un scop profesional. Dacă cineva din Poliţia Română sau altă instituţie, care are acces la datele dumneavoastră, le accesează neautorizat înseamnă încălcarea unor prevederi legale. Aceasta este o zonă. Ceea ce este mult mai important se referă la informaţii clasificate care ţin de structura poliţiei ca şi eficienţă. Sunt chestiuni care pot afecta cazuri, care pot conduce spre incidente de securitate. Şi atunci trebuie să luăm măsuri atât din punct de vedere al persoanelor, cât şi din punct de vedere al sistemului informatic. La data aceea nu a rezultat că persoanele respective au diseminat informaţii, dar s-a constatat că sistemul informatic a fost accesat într-un mod necorespunzător, cu încălcarea prevederilor legale. Asta este constatarea colegilor mei, care este numai o prezentare în acte procedurale. Vinovăţia se stabileşte de către cei în drept. După această constatare a fost sesizat parchetul, care va da o soluţie în acest caz şi va stabili dacă există o încălcare a prevederilor legale. Poliţistul care a fost în control nu putea să se pronunţe dacă a fost sau nu incident, el trebuia să sesizeze parchetul. Acest lucru s-a întâmplat şi nimic mai mult. Datele constatate au fost aduse la cunoştinţa persoanelor, modul de derulare este în conformitate cu ordinul 118, iar Corpul de control al premierului confirmă acest lucru prin actele pe care ni le-a înaintat. Au fost făcute nişte recomandări de modificare (a modului de efectuare a controlului - n.r.) care s-au transpus în noul ordin privind controalele, emis undeva la începutul lunii septembrie, ordinul 138.

AGERPRES: Din punctul dumneavoastră de vedere, ofiţerilor de la Serviciul Omoruri le-a fost respectat dreptul la apărare?

Bogdan Despescu: Atât timp cât activitatea de control s-a realizat în prezenţa efectivului din Serviciul Omoruri, atât timp cât activitatea de control a fost realizată şi în prezenţa structurii de securitate de la Poliţia Capitalei, când s-a consemnat în mod detaliat tot ce s-a găsit la faţa locului şi acea consemnare este confirmată prin semnătură de către cei prezenţi, credeţi că nu s-a respectat dreptul la apărare? Atâta timp cât în termenul legal, de 24 de ore, s-a depus contestaţie de către unul dintre ofiţeri şi a fost soluţionată în conformitate cu procedura legală la acel moment, eu cred că s-a respectat întocmai acea procedură.

AGERPRES: Dumneavoastră nu aveţi, în acest moment, să le reproşaţi absolut nimic colegilor care au făcut control la Serviciul Omoruri?

Bogdan Despescu: Colegii au respectat întocmai normele legale de control. Nu am ce să le reproşez acestora, nu le reproşez nici celorlalţi care au fost controlaţi, pentru că, încă o dată, cei care sunt abilitaţi vor dispune dacă sunt vinovaţi sau nu. Acest control nu a vizat altceva decât acest domeniu - respectarea normelor de protecţie a informaţiilor clasificate şi protecţia datelor cu caracter personal.

AGERPRES: Care este atitudinea Poliţiei Române vizavi de ofiţerii şi subofiţerii căzuţi la datorie?

Bogdan Despescu: Misiunea Poliţiei nu este una uşoară, este una în care poliţiştii, în fiecare moment, în fiecare zi, îşi asumă un risc. Au fost situaţii în care colegii noştri au căzut la datorie şi este regretabil, este dureros, atât pentru organizaţie, cât şi pentru membrii familiei. Am avut anul trecut astfel situaţii. În 2016, din fericire, nu am avut astfel de cazuri. Colegii mei, cei care conduc efectiv structurile în care au fost astfel de situaţii, ţin permanent legătura cu membrii familiei. În cazul în care a căzut la datorie un poliţist, soţia a fost încadrată în Poliţie. Sunt drepturi acordate şi copiilor acestora, respectiv unii dintre ei sunt încadraţi în unităţile de învăţământ şi vor deveni poliţişti. Duc mai departe tradiţia. Sunt câteva chestiuni care nu ştiu dacă pot repara situaţia, acel coleg nu mai există. Sunt colegi care au fost vătămaţi, unii dintre ei foarte grav. Avem poliţişti care sunt în serviciu chiar dacă au membre amputate. Vin la serviciu cu sprijinul celorlalţi şi sunt susţinuţi de cei cu care lucrează.

AGERPRES: De acest sprijin instituţional a avut parte şi familia lui Bogdan Gigină?

Bogdan Despescu: Conducerea Poliţiei Capitalei m-a informat periodic că a discutat cu tatăl poliţistului. Ştiu că soţia sa a fost încadrată ca urmare a demersurilor noastre către MAI, ca şi soţia lui Gheorghe Ionescu, un alt agent de poliţie rutieră căzut la datorie.

(va urma)

Agerpress