DAN LUCA

●După ce Verzii au propus două persoane pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, am zis că merge. Aşa a fost şi în 2014, iar procedura a fost bine gestionată. Desigur fără succes, preşedintele actual nefiind de la Verzi… Totuşi ALDE a exagerat acum, propunând nu mai puţin de 7 nume. Iar de data aceasta liberalii europeni chiar au o şansă reală să aibă preşedinţia executivului european. Paradoxal, cred eu, niciunul dintre cei 7 nu vor primi nominalizarea, ci va câştiga al 8-lea, actualul premier olandez. ●De câtva timp, susţin public propunerea Angela Merkel ca Preşedinte al Consiliului European. Prezent la o recentă dezbatere, am fost întrebat din ce cauză actualul cancelar german nu îşi anunţă candidatura? Răspunsul este simplu, aşa cum îl explicasem şi în 2010, datorită paradoxului de comunicare politică în alegerea liderilor europeni. ●Aştept cu mare nerăbdare concluziile Summit-ului de la Sibiu din 9 mai, pe tema Viitorului UE. Cel mai probabil vom avea o Declaraţie, pe axul Bratislava (2017), Roma (2018), iar noutatea va apărea în introducerea unei Agende Strategice. Fiind un Summit informal, liderii europeni vor discuta aceste concluzii cu prilejul Summit-ului din iunie 2019. Între timp vom cunoaşte şi rezultatele alegerilor europene, iar un scenariu catastrofă este încă posibil. ●Acum 10 ani am avut curajul de a candida pentru Parlamentul European. Experienţă fantastică, recomandabilă celor care doresc să înţeleagă mai bine termenul de realpolitik. În urmă cu 20 de ani organizam prima conferinţă a Asociaţiei Studenţiilor Europeni (AEGEE-Europe) în incinta Parlamentului European de la Bruxelles. Subiectul „Education for 2020“. Ce frumoase amintiri… ●Încerc să identific posibile nume ale viitorilor comisari europeni. Preşedinte, Apărare, Externe, Energie… Dacă nu era scandalul cu Maria Joao Rodrigues cu siguranţă mizam pe dânsa ca nominalizare pentru portofoliul Social, mai ales că socialiştii portughezi sunt la guvernare.