ALINA MAVRODIN VASILIU

O anchetă de presă publicată vineri în Jurnalul Național m-a înfiorat. Le-o recomand ca lectură obligatorie tuturor politicienilor care organizează așa numitele „Școli de vară”, pentru a le deschide ochii cursanților aspiranți la demnitățile publice asupra dramei prin care trece poporul român.

De asemenea, încă mai trag nădejde, nici eu nu știu de ce, că seniorii clasei politice ar putea să ia aminte la tulburătoarea investigație jurnalistică. În fapt, ca să nu mai lungesc vorba, cotidianul Jurnalul Național a realizat un experiment într-o piață publică (!) cu privire la disponibilitatea românilor de a-și vinde organele pentru diferite sume de bani. Ce-a ieșit este ceva de coșmar. Practic, în câteva numite minute, jurnalistul Sergiu Cora a fost asaltat de „donatori”, aceștia chemând de acasă și alte rude pentru a se înscrie pe lista vânzătorilor de organe pe sume cuprinse între câteva sute de euro și mii de euro.

Toți, dar absolut toți participanții la „experimentul” jurnalistic erau disperați și au declarat că vor să-și vândă oricât de mult se poate din trupul lor doar ca să-și salveze familia din boală, din foame, ori pentru a-și plăti uriașele datorii care riscă să-i lase fără un acoperiș deasupra capului. Rezumatul pe care vi-l fac eu însă nu este în stare nici pe departe să surprindă dramatismul situației. Așa că, după mintea mea, cei de la Jurnalul Național ar trebui să se adreseze Guvernului, Parlamentului și Președintelui României, care să-și adune reprezentanții într-o ședință comună la Casa Poporului, pentru a-i vedea și asculta pe cei care s-au înscris cu nume, prenume și un număr de telefon pe lista vânzătorilor de organe, aflați în lupta pentru supraviețuire. Cred că un contact direct cu acești români disperați lear fi de mare folos și aleșilor neamului, fiindcă- i bănuiesc pe mulți dintre ei că habar nu au pe ce lume trăiesc.

Poate dacă i-ar cunoaște pe cei înscriși pe lista celor dispuși să-și vândă bucăți din trup, i-ar înțelege mai ușor și pe ei, dar și pe jurnaliștii care vorbesc și scriu despre necazurile oamenilor simpli. Nu doar pe propagandiștii care umblă cu mâna-ntinsă prin turnurile de fildeș ale unor politicieni nărăviți la șpăgi. Hai să vă dau câteva citate din declarațiile celor care au făcut coadă în Piața Rahova din București ca să-și vândă diverse organe: „Hai, scrie-mă acolo! Trece-mă și la ficat și la măduvă. La amândouă nu se poate? Scrie numărul de telefon”. Un bărbat bolnav de ficat se hotărăște să-și vândă un rinichi și bucăți de piele: „Am probleme cu ficatul, dar trece-mă te rog și pe mine. Mă duc să fac analize...”. Apoi și-a sunat soția care, abia răsuflând, a venit să-și ajute bărbatul, declarându-i jurnalistului: „Îți dau din toate alea și din ficat, numai să ne dea banii”. Înspăimântător! Dar nu-i tot.

O mamă răvășită de necazuri, târându-și doi copilași de mână, a ezitat ce-a ezitat în jurul cozii, după care s-a hotărât brusc: „Vreau și eu să dau ceva. Nu știu acum exact ce, dar dau...” și, tremurând, i-a dictat „agentului companiei medicale” numele și numărul de telefon. Ba și datele soțului, fără să-l întrebe dacă vrea și el ori nu să-și vândă diverse organe: „Da, o să vrea, vă dați seama! Pentru copii, pentru casă facem, de ce să nu vrea? Scrieți: 07.......”. Mai adaug că, în final, coada a luat-o razna din cauza îmbulzelii celor pentru care vânzarea propriilor organe devenise pentru câteva minute un ajutor nesperat, providențial, în lupta lor pentru supraviețuire. Niciunul dintre ei nu a luat în calcul că-și riscă libertatea și chiar viața, ori că oferta „agentului medical” ar putea fi doar un experiment sociologic. Dacă în una din marile piețe centrale ale Capitalei României a avut atâta succes ancheta jurnalistică, vă rog să vă imaginați ce liste de așteptare pentru vânzarea de organe s-ar putea face prin orașele și satele sărace ale acestei țări!

www.alinamavrodin.ro