GEORGE COANDĂ

Beneficiind de o bună intuiţie, românii nu au nicio îndoială cum se numeşte: Rusia lui Vladimir Putin. Dar câţi ştiu, nu „corect politic”, ci corect real, că Kremlinul imperial şi-a concentrat pentru o eventuală ripostă sau un eventual atac forţele militare, foarte moderne ca înzestrare tehnică şi instrucţie, prin apropierea noastră geostrategică din enclava Kalingrad până în Crimeea şi că, după victoria proeuropenei şi proromâncei Maia Sandu în alegerile prezidenţiale din Basarabia (Republica Moldova), furia aceluiaşi Kremlin este exprimată, oarecum diplomatic, de Vladimir Putin, care face cu degetul Bucureştiului, însă, într-o formă violentă de un personal histrionic, Vladimir Jiriovski (de conivenţă cu preşedintele Federaţiei Ruse, nu mă îndoiesc), România este ameninţată cu dispariţia de pe faţa planetei şi cu „o baie de sânge”. Jirinovski nu s-a trezit că i-o ia gura pe dinainte, omul are ştate cu vechime, ca deputat în Duma de Stat a Federaţiei Ruse şi este şi preşedinte al extremist-naţionalistului Partid Liberal Democrat din Rusia.Nu este oricine, deci. Spuneam că actualul ţar de la Kremlin a făcut şi încă face cu degetul Bucureştiului. Mai concret: a declarat, recent, că Rusia este capabilă să desfăşoare o nouă rachetă de croazieră în România. Credeţi că a vorbit în dodii? Nici pomeneală. Niciodată ţarii Rusiei, şi, mai ales, cei de la Kremlin nu au dat din gură ca să se afle-n treabă. În acest timp, ce-mi face „clasa politică” mioritică, başca preşedintele şi guvernanţii Românasburdistanului? Ce să facă, cică, proteguiţi de „umbrela NATO” (US Army) şi că, never/nikogda Moscova nu va fi în stare să dea vreo lovitură, dar, Românabsurdistanul, se comportă... perfect absurd. Oricât s-ar înarma, pe bani grei, şi, uneori, negru, dar insuficient, cu armament greu second hand de la yankei şi cu pistoale Beretta din cizma italiană. Măcinându-se în luptele politice, reiau ideea... perfect absurd, fiind mai important, of, Doamne!, ciolanul Puterii – imaginea este un poncif, dar n-am găsit alta mai sugestivă -, nu sesizează că nu poţi lua în răspăr ameninţarea rusească. Este un adevăr geopolitic pe care Eminescu l-a înţeles corect, apropo de „patologia clasei politice”, băştinaşe, încă de acum 140 de ani. Era/este încă un grav avertisment. Aşa cum şi tragica lecţie a anului 1940 a fost uitată. Şi cine uită astfel de lecţii devine ucigaşul propriei patrii! Şi va fi pedepsit de istorie.