GEORGE COANDĂ

Chiar şi în vremea asta infectată de-o misterioasă pandemie, dar bântuită şi de o campanie electorală tipic mioritică, liderii politici, mai mari, mai mici, de la palier central şi de la nivel loco, se întrec într-o veselie în evenimente electorale de zici că scumpa şi fascinanta noastră patrie a atins, peste noapte, culmile fericirii, alea ale „capitalismului multilateral dezvoltat” (în dezastru). Şi asta fac şi ăia de dreapta, şi ăia de stânga. Dacă până acum ceva timp se acuzau reciproc că n-au fost în stare, câtă vreme au fost la guvernare, să facă nimic de doftă, că s-au opus, când au fost în opoziţie, să fie fuse la bun sfârşit obiective iniţiate de ăia, aflaţi momentan la putere, sau aflate în curs de desfăşurare, acum, de dragul unei false imagini, se înţelege electorală, de la guvern la primăriile şi consiliile locale, asistăm la o „întrecere socialistă” de evenimente electorale. Şi, de fapt, cei ce au tăiat de zor în ultima vreme panglici tricolore – nefericită cutumă, de după ’89 încoace, să tai Tricolorul! – îşi asumă în întregime meritul, chit că, fără niciun dubiu, obiectivul cu pricina a fost început pe vremea altei guvernări şi a continuat când alta a păstorit ţara de la Palatul Victoria. De exemplu, calea ferată de la Gara de Nord la aeroportul internaţional „Henri Coandă”. Este, nu-i aşa, o imoralitate. Fie ea şi politică. Dar mai contează când e să-ţi loveşti sub centură adversarul? Scopul scuză mijloacele chiar dacă mijloacele aruncate-n luptă nu sunt deloc scuzabile. Ceva esenţial le scapă tuturor acestor luptători de K1 politicianist, şi anume că toţi sunt vinovaţi penal de starea de dezastru în care au adus ţara.Cu premeditare. Şi dacă fac evenimente electorale acum, sperând că-i mai pot prosti pe români, este ceva de un grotesc spectacol de operetă.