GEORGE COANDĂ

Aşa cum am promis, revin cu o succintă analiză asupra primului tur al scrutinului prezidenţial de duminică, 10 noiembrie a.c. Şi, din capul locului, remarc un fapt esenţial: a fost un scrutin echilibrat, ceea ce dovedeşte că, electoral politic, românii s-au maturizat. Şi încă ceva, ca învăţătură de minte pentru forţele politice şi chiar pentru ariviştii.... independenţi care-şi poftesc fotoliul, ca şi cum ar fi îmbrăcat în aur, de la Cotroceni: cu cât mai mulţi se vor călca pe călcâie în cursa pentru palatul prezidenţial, votul se va disipa, trei sferturi dintre alergători fiind perdanţi lipsiţi de glorie, iar cel scăpat/sau cei doi scăpaţi spre finiş trebuind să facă eforturi uriaşe pentru a-şi atrage votul victoriei (concubinaje/ alianţe politice, unele contra naturii, absorbţii partinice, „împrumuturi” de electori etc.). Dar cel mai periculos pentru un partid şi pentru candidatul său aflat în cursa prezidenţială este discursul antidemocratic, cu accente fascistoid-bolşevistoide, neproductiv, deci, atât pentru partid, cât şi pentru candidat. Îndemnând/mobilizând furibund românii să distrugă un partid care nu-ţi este pe plac, considerându-l nu un concurent, ci un duşman de moarte (ură obsedantă), înseamnă să n-ai o dialectică viziune politică, democratică, şi, dorind să rămâi singur pe tarlaua politică a patriei, aduce a tendinţă dictatorială. Iar românii nu mai vor aşa ceva şi se vor întoarce, asemenea bumerangului, împotrivă-ţi. Aşa cum s-a întâmplat la recentele alegeri, PSD năucind prin scorul obţinut, PNL. USR şi Dan Barna închipuindu-şi că sunt soluţia salvatoare a patriei au afişat o infatuare obraznică împotriva tuturor, şi chiar dacă au păcălit mai ales tinerii mânaţi de porniri haotice rebele, au enervat... o bună parte a electorilor care, de asemenea, le-au aplicat o lovitură de bumerang. PSD, după 26 mai a.c. (euroalegeri) s-a resetat destul de bine, PNL şi USR/PLUS nevenindu-le a crede, cu toate că nu trebuiau a se face a uita – de fapt, au sfidat – bazinul electoral pesedist, cât şi capabilităţile de revigorare, şi tactice, şi strategice, şi mobilizatoare ale mult hulitei – de la Klaus Werner Iohannis et comp. citire – „ciume roşii”. Căci, cu 37 la sută procentaj adjudecat la primul tur al prezidenţialei, preşedintele republicii, încă în funcţie, nu se poate culca pe-o ureche. Klaus Werner Iohannis şi PNL au fost convin şi – conform sondajelor, pârdalnicele, vesele fakenews- uri – că vor defila en fanfare, din prima, spre Palatul Cotroceni. N-a fost să fie, cine visează prea mult cu ochii deschişi riscă să fie orbit de soarele adevărului. N.B. Este valabil şi pentru PSD şi Viorica Dăncilă. Finala încă se joacă. Cu surprize. Şi, încă o dată, atenţie la loviturile de bumerang! GEORGE COANDĂ Aşa cum am promis, revin cu o succintă analiză asupra primului tur al scrutinului prezidenţial de duminică, 10 noiembrie a.c. Şi, din capul locului, remarc un fapt esenţial: a fost un scrutin echilibrat, ceea ce dovedeşte că, electoral politic, românii s-au maturizat. Şi încă ceva, ca învăţătură de minte pentru forţele politice şi chiar pentru ariviştii.... independenţi care-şi poftesc fotoliul, ca şi cum ar fi îmbrăcat în aur, de la Cotroceni: cu cât mai mulţi se vor călca pe călcâie în cursa pentru palatul prezidenţial, votul se va disipa, trei sferturi dintre alergători fiind perdanţi lipsiţi de glorie, iar cel scăpat/sau cei doi scăpaţi spre finiş trebuind să facă eforturi uriaşe pentru a-şi atrage votul victoriei (concubinaje/ alianţe politice, unele contra naturii, absorbţii partinice, „împrumuturi” de electori etc.). Dar cel mai periculos pentru un partid şi pentru candidatul său aflat în cursa prezidenţială este discursul antidemocratic, cu accente fascistoid-bolşevistoide, neproductiv, deci, atât pentru partid, cât şi pentru candidat. Îndemnând/mobilizând furibund românii să distrugă un partid care nu-ţi este pe plac, considerându-l nu un concurent, ci un duşman de moarte (ură obsedantă), înseamnă să n-ai o dialectică viziune politică, democratică, şi, dorind să rămâi singur pe tarlaua politică a patriei, aduce a tendinţă dictatorială. Iar românii nu mai vor aşa ceva şi se vor întoarce, asemenea bumerangului, împotrivă-ţi. Aşa cum s-a întâmplat la recentele alegeri, PSD năucind prin scorul obţinut, PNL. USR şi Dan Barna închipuindu-şi că sunt soluţia salvatoare a patriei au afişat o infatuare obraznică împotriva tuturor, şi chiar dacă au păcălit mai ales tinerii mânaţi de porniri haotice rebele, au enervat... o bună parte a electorilor care, de asemenea, le-au aplicat o lovitură de bumerang. PSD, după 26 mai a.c. (euroalegeri) s-a resetat destul de bine, PNL şi USR/PLUS nevenindu-le a crede, cu toate că nu trebuiau a se face a uita – de fapt, au sfidat – bazinul electoral pesedist, cât şi capabilităţile de revigorare, şi tactice, şi strategice, şi mobilizatoare ale mult hulitei – de la Klaus Werner Iohannis et comp. citire – „ciume roşii”. Căci, cu 37 la sută procentaj adjudecat la primul tur al prezidenţialei, preşedintele republicii, încă în funcţie, nu se poate culca pe-o ureche. Klaus Werner Iohannis şi PNL au fost convin şi – conform sondajelor, pârdalnicele, vesele fakenews- uri – că vor defila en fanfare, din prima, spre Palatul Cotroceni. N-a fost să fie, cine visează prea mult cu ochii deschişi riscă să fie orbit de soarele adevărului. N.B. Este valabil şi pentru PSD şi Viorica Dăncilă. Finala încă se joacă. Cu surprize. Şi, încă o dată, atenţie la loviturile de bumerang!