ŞTEFAN KHALIL

În seria oferită de cotidianul nostru, despre biserici şi ctitorii dâmboviţene, astăzi ne vom îndrepta atenţia spre comuna Doiceşti, unde am întâlnit Biserica Brâncovenească „Naşterea Maicii Domnului”. Biserica Parohială Doiceşti, judeţul Dâmboviţa, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” este situată la poalele dealurilor subcarpatice şi stă la mijloc între satele Doiceşti şi Dolani. Aici se află şi ruinele palatului, pivniţelor şi Curţii domneşti. Biserica Doiceşti mai este cunoscută şi ca Schitul Paroaia, după numele jupâniţei Ecaterina, care era soţia logofătului Para. Această biserică i-a fost mai puţin cunoscută şi domnitorului Matei Basarab, din mai multe motive. Cele mai întemeiate au fost din cauza lipsei de informaţii despre aceasta, dar şi din cauza transformărilor arhitecturale care au avut loc de-a lungul timpului. Pentru că nu a mai fost respectată arhitectura originală a lăcaşului de cult, din această cauză imaginea iniţială a acesteia nu se mai cunoaşte astăzi. Datorită pisaniei vechi, oamenii au dovada că biserica este existentă încă din perioada lui Matei Basarab. Potrivit pisaniei vechi ce a fost păstrată încă din secolul al XVII-lea, aici era o mănăstire de maici închinată Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul. Aceasta a fost refăcută din temelii între anii 1645-1646. Ctitorii au fost domnitorul Matei şi doamna sa, Elena. În cele mai multe cronici ale ţării Româneşti, mănăstirea din Doiceşti nu este trecută în dreptul realizărilor lui Matei Basarab; cu toate acestea, ea apare în multe documente ale secolului. Potrivit unei alte pisanii, biserica din Doiceşti a fost refăcută de Sfântul Voievod martir Constantin Brâncoveanu, undeva prin anul 1706 şi poartă hramul „Naşterea Maicii Domnului”. Chiar dacă vedem că a avut ctitori renumiţi, lăcaşul de cult nu este foarte prezent în documentele istorice. În anul 1802 este un cutremur groaznic, iar biserica este grav afectată şi o bună parte a ei devine nefuncţională. Cel care va reface biserica va fi banul Grigore Brâncoveanu, urmaşul domnitorului martir. Biserica este din nou afectată de un puternic cutremur de pământ, acest lucru întâmplându-se în anul 1838. La nici 10 ani după aceea, în anul 1849, biserica a fost reparată de Iancu Nedeianu, la insistenţele, dar şi pe cheltuiala cuvioasei Elisabeta Brâncoveanu, care era văduva banului Grigore. Mănăstirea de maici este desfiinţată în anul 1864, iar biserica devine parohială, pentru satul Lăculeţe. A mai urmat o reparaţie importantă în anul 1889, când a fost construit amvonul bisericii, lucru ce este menţionat şi în pisanie. Biserica din Doiceşti este catalogată ca fiind cea mai frumoasă biserică dintre cele brâncoveneşti cu pictură exterioară. Pictura în frescă a fost păstrată în interiorul bisericii, fiind realizată încă din timpul lui Constantin Brâncoveanu. În această frescă este prezentată întreaga familie a lui Constantin Brâncoveanu: doamna Maria, cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, dar şi cele şapte fiice ale sale: Stanca, Maria, Smargada, Ilinca, Safta, AncuţaşiBălaşa. Pe peretele din spre partea de sud a bisericii înfăţişeazăpărinţii domnitorului Papa Brâncoveanu, ce era strămoş al lui Matei Basarab şi Stanca Cantacuzino, aceasta fiind fiica stolnicului Cantacuzino.