ALINA MAVRODIN VASILIU

www.alinamavrodin.ro

Cine s-a uitat în perioada asta doar la „puşcăriabili” şi i-a dat uitării pe arestaţii de top, crezând că temniţele i-au amuţit, au avut parte alaltăieri de o mare surpriză. „Mogulul” S.O. Vântu şi-a lansat din puşcărie blogul oficial, cu promisiuni interesante. El zice că ştie bine şi s-a hotărât să le spună românilor, că tot e vremea dezvăluirilor, „cum este construit sistemul de putere din România şi cine îl conduce cu adevărat”.

Dacă întrebarea fulger ar fi: „Păi ştie Vântu de-astea?”, răspunsul la modă în famigliile politice este cunoscut: „Ştie, mă, crezi tu că nu ştie!”. Până la urmă, într-o ţară liberă şi democrată ca a noastră, în care auzi vrute şi nevrute toată ziulica, de ce n-ai ciuli urechile şi la ce se aude din spatele gratiilor? Mai ales atunci când cel care are ceva de spus nu a fost un neica-nimeni. Dimpotrivă, a fost printre sfătuitorii de taină ai candidaţilor la Preşedinţia României din ultimii zece ani.

Să nu uitaţi niciodată chestia asta! Păi cum altfel vă explicaţi dvs. că pentru prietenia şi colaborarea cu Vântu s-au bătut şi Băsescu şi Geoană, iar întâlnirile lor nocturne, fie prin parcări, fie acasă la „mogul”, au marcat istoria alegerilor prezidenţiale din România ultimului deceniu? Mogulnemogul, acasă ori în puşcărie, S.O.Vântu pare să ducă povara unor experienţe politice traumatizante pe care tocmai a anunţat că le va bascula în piaţa publică.

Electoratul să facă ce-o vrea cu ele, iar politicienii cu memoria scurtă să-şi amintească de cel pe care l-au folosit ani de-a rândul ca pe-o „eminenţă cenuşie” în afaceri şi politică şi l-au azvârlit apoi în penitenciarul de maximă securitate, cu maxim dispreţ, ca pe-un mafiot periculos. Din postarea sa pe blog, Vântu pare foarte hotărât să-şi apere ce-a mai rămas din reputaţia lui, aflată cândva la mare preţ politic şi să dea de pământ cu măştile de „onorabili” ale celor care au pus distrugerea României exclusiv în cârca unor „moguli de presă”. SOV nu e împăcat defel cu realitatea politică a vremii, care poate fi sintetizată astfel: „Mogulii” la pârnaie, onorabilii la putere.

Aşa că… pac la războiu cu ei. Şi nu de oriunde, ci tocmai din Spitalul penitenciar Jilava. Deocamdată a azvârlit buzduganul în porţile palatelor: „Vă voi arăta, dragii mei (n.n. adică, dragi români!), care sunt adevăratele chipuri ale persoanelor, personajelor şi personalităţilor pe care le-am cunoscut. Vă voi explica şi ce se ascunde în spatele întâmplărilor pe care le vedeţi la TV şi cum funcţionează în realitate România”.

Acuşica mai rămâne de văzut, după următoarele postări pe blog, dacă şi reacţiile celor vizaţi vor fi… după cum va bate Vântu. În tot cazul, părerea mea e că omul nu s-ar băga în seamă aşa, de amorul artei. Mai degrabă cred că-i sună-n cap zi şi noapte refrenul: „Amintirile mă chinuiesc/ Amintirile mă răscolesc/ Nu mai rezist”.

O fi şi asta vreo terapie cu cântec prin puşcării care-i eliberează măcar sufleteşte, dacă nu şi trupeşte, pe cei hotărâţi să-şi dea în gât foştii amici, pardon, complici, deveniţi inamici. „Te oftici?”, cum ar zice-o Mircea Badea. Mai cu seamă dacă „mogulul” în cauză este o enciclopedie vie de informaţii explozive pe care le consideră preţioase pentru naţiune, mai ales la vreme de votare. N-ar fi pentru prima dată în istoria alegerilor prezidenţiale din democratica noastră ţărişoară când coşmarul Vântu îşi spune cuvântu’.

Ar mai fi totuşi un „amănunt”, foarte semnificativ zic eu: acela că doar o anumită parte a presei a băgat în seamă postarea ameninţătoare apărută pe blogul lui SOV. Chestia asta mă face să mă întreb iar: bate Vântu (doar) dintr-o parte…?