ALINA MAVRODIN VASILIU

Am în cap o grămadă de alte subiecte despre care cred că merită să vorbim în aceste ultime zile ale lui 2014. Dar cum trăim într-o ţară în care politica ne ocupă tot timpul, nu pot să sar peste subiectul zilei şi nici să-l ocolesc. Iar acela este Guvernul PSD cu sau fără Ponta. Sau poftim, dacă interesează pe cineva părerea mea, subiectul zilei s-ar putea numi pe şleau: atac la guvernul Ponta pentru dezbinarea PSD. El se dă şi din exterior şi din interior, şi de la stânga la dreapta, şi de sus în jos şi viceversa.

Nu m-oi apuca să despic firul în patru fiindcă nici n-am pretenţia că m-aş pricepe la aşa ceva şi, oricum, de-aş vrea s-o fac, îmi lipsesc elementele esenţiale care, de obicei, nu zburdă pe scena publică, ci doar prin culisele politicii. Dar aşa, ca simplu cetăţean, votant şi mai ales contribuabil la bugetul statului, care buget reprezintă de fapt şi el o mare miză a acestui atac la guvernul Ponta, îmi exprim o părere câtă vreme acest Jurnal mi-o cere cu încăpăţânare. Ca jurnalist cu două decenii de rezistenţă în jungla „democratică”, pot spune că lupta pentru supravieţuire mi-a dezvoltat un simţ în plus cu ajutorul căruia detectez bombele politice înainte ca ele să explodeze şi îi miros de la o poştă pe fitiliştii de profesie.

Tocmai de aceea nu m-am ferit să scriu despre capcanele întinse guvernului Ponta şi de către adversarii declaraţi, dar şi de către aşa-zişii lui prieteni, pericolele pândindu-l la tot pasul încă de la instalarea cu mare pompă de voturi în 2012. Prea marele succes electoral de atunci a fost şi el unul dintre pericolele de care făceam vorbire mai sus. Pe de-o parte ispita atotştiutorului şi atotcunoscătorului călare pe situaţie a funcţionat din plin şi-n cazul tânărului premier. Pe de altă parte, invidia adversarilor săi politici alungaţi în chip ruşinos de la guvernare în 2012 le-a stârnit cele mai aprige reacţii şi ambiţii de-a distruge USL-ul bucată cu bucată şi lider cu lider.

După cum ne-o arată vremurile, i-a venit rândul şi lui Victor Ponta să-şi bea cupa amărăciunii până la fund. Aflu că sunt mulţi cei care cred că este nedrept, în bună măsură, ce i se întâmplă, fiindcă dacă ar fi să luăm în calcul numai termenele de comparaţie pe care le avem la dispoziţie, nu e de înţeles de ce Emil Boc, a cărui guvernare a stârnit mânia poporului, a meritat să stea patru ani prim-ministru, iar Ponta – nu şi nu! Singura explicaţie ar putea fi aceea că Emil Boc a fost sluga perfectă, umilă şi docilă a lui Traian Băsescu, în timp ce Victor Ponta a dat şi dovezi de independenţă pe lângă cele de „coabitare” cu tătucul de la Cotroceni. În paranteză fie spus, Traian Băsescu a profitat din plin de ele, iar Victor Ponta a avut numai de pierdut de pe urma lor.

Dacă din 2012 încoace şi-ar fi repetat zi şi noapte că „poporul are întotdeauna dreptate” şi i-ar fi respectat dorinţa de a-l alunga pe Traian Băsescu de la Cotroceni, sunt sigură că n-ar mai fi ajuns în situaţia ingrată din seara de 16 decembrie a.c. când a pierdut alegerile prezidenţiale, consolându-se cu sloganul de mai sus. ªi nici în situaţia de acum, când e pe cale să-şi piardă şi mandatul de prim-ministru, ba chiar şi pe cel de preşedinte al PSD-ului. Unde mai pui că nici DNA-ul nu stă degeaba în ceea ce-l priveşte!

Ieşirea dezlănţuită a lui Traian Băsescu de la sfârşitul săptămânii trecute mă face să cred că acesta, aşa cum ne-a avertizat, va fi preşedinte la Cotroceni până în ultima zi şi că-şi doreşte ca aceasta să fie ultima zi şi pentru Victor Ponta la Palatul Victoria. Setea lui de răzbunare face să nu mai conteze faptul că într-o ţară democratică, victoria lui Klaus Iohannis nu poate anula cele peste 5 milioane de voturi ale învinsului Victor Ponta, pe care s-ar cuveni să le descifrăm într-o recunoaştere a meritelor guvernării lui Victor Ponta.

Logica elementară şi de bun simţ ar fi trebuit să-l îndemne pe Traian Băsescu să nu fie tocmai el cel care să-i ceară demisia lui Victor Ponta. Dacă Palatul Cotroceni a rămas sub ocupaţia celui demis cu 7,4 milioane de voturi în 2012, multă lume nu înţelege de ce la Palatul Victoria nu şi-ar putea continua guvernarea Victor Ponta, ales cu peste 5 milioane de voturi. Până la urmă, greşeli au făcut şi unii, şi alţii, au plătit şi unii şi alţii, dar în acest moment mi se pare nu doar ilogic, ci de-a dreptul periculos şi vădit nedemocratic să fie decapitat Guvernul Ponta numai pentru că asta este ambiţia lui Traian Băsescu: de a arăta că poporul nu are niciodată dreptate!

www.alinamavrodin.ro