Aşezată la poalele munţilor Leaota «între brâie domoale de dealuri cu orizont solar de pridvoare româneşti», cum frumos scria poetul George Coandă, comuna Râu Alb, prin rusticitatea ei, este un bucium de ape şi legende.

«Buletinul ei de identitate» a fost emis în urma «Legii împroprietăririi de la 1864, Legea lui Cuza», iar «certificatul de naştere» datează din 1733, atestarea documentară oficială a aşezării. Populaţia comunei s-a format din clăcaşii aflaţi pe moşiile boierilor din Bărbuleţu, dar şi din mulţi transilvăneni (din zona Bran - Moeciu) care, nemaiputând suporta birurile imperiului austro-ungar, au trecut munţii în Ţara Românească cu turmele de oi, cumpărând de la stăpânii moşiilor - cu aur - pământ pentru fâneaţă.

Aflată pe Drumul Judeţean 712A (Izvoare, G. Bărbuleţului, Runcu, Fieni) comuna Râu Alb are deschidere atât spre Târgovişte, cât şi spre Sinaia. Peisajul este încântător, uşor abordabil oricărui turist, nealterat ecologic şi cu o mare vizibilitate spre zone îndepărtate.

Este suficient să spunem doar că din Vârful Giurcu, pe timp frumos, se poate vedea, cu ochiul liber atât Vârful Coştila din Bucegi (spre Nord), cât şi renumitul furnal cu flacără al combinatului Petrochimic Piteşti (spre Sud). Sunt două repere aflate la o distanţă de peste 200 km! Râu Alb este localitatea în care a văzut lumina zilei pedagogul Ion Ciorănescu, autodidactul căruia îi aparţine primul abecedar modern, dar şi lucrări pedagogice pentru surdo-muţi. În cartea «Chipuri de altădată», comuna este înfăţişată precum Humuleştii lui Ion Creangă.

Numeroase lucrări monografice prezintă obiceiurile, ocupaţiile şi tradiţiile râurenilor. Profesorul Mihail Popescu, muzeograful Cleopatra Ionescu, medicul şi scriitorul Virgil Necula sunt doar câţiva dintre oamenii de cultură care ne-au lăsat moştenire documente nepreţuite. Un alt dascăl, Mihail Alexandrescu ne-a lăsat o Expoziţie Muzeală care îi poartă numele.

Aceasta are sediul în Căminul Cultural, lăcaş de o frumuseţe aparte, realizat cu marele sprijin al profesorului Ion Gavrilă, fostul preşedinte al Comitetului Judeţean de Cultură şi Artă Dâmboviţa, din perioada anilor ’80. Pe aceste plaiuri şi-a găsit găzduire şi renumitul haiduc Radu lui Anghel. În timpul celor două mari războaie mondiale zeci de râureni au căzut la datorie.

Numele tuturor este încrustat în marmură pe monumentul eroilor din centrul comunei. Printre ei se află şi eroul locotenent colonel Eremia Popescu căzut în luptele grele din Garghidova – Cehoslovacia, la 18 ianuarie 1945. Pe lângă zecile de medalii oferite de statul român, tânărul învăţător a primit (post-mortem) şi cea mai înaltă distincţie militară a Cehoslovaciei, ordinul «Leul Alb pentru victorie».

Leul alb de la Râu Alb avea doar 30 de ani! Strămoşii noştri au ales ca patron spiritual al localităţii pe Marele Mucenic şi Tămăduitor Sfântul Pantelimon. Târgul organizat aici, pe 27 iulie, are o vechime apreciabilă, iar ziua aceasta a primit şi statutul de zi a comunei râu alb.”

Vasile Neagu