❚ Comuna Bărbuleţu marchează 540 de ani de la prima atestare documentară ❚ Se împlinesc 150 de ani de la împroprietărirea celor 100 de râureni şi formarea reală a aşezării Râu Alb, dar şi 140 de ani de la naşterea, tot la Râu Alb, a omului de cultură Ion Ciorănescu

Cea mai autentică monografie a comunei Bărbuleţu, realizată de profesor-muzeograf Cleopatra Ionescu (sub egida Muzeului Judeţean Dâmboviţa – Târgovişte, 1982), ne aminteşte faptul că în 2014 se împlinesc 540 de ani de la prima atestare documentară a acestei frumoase aşezări submontane, dominată de vârful Cetăţuia.

Cităm: „Pentru moşia Bărbuleţu prima menţiune documentară este cuprinsă în hrisovul din anul 1574, prin care voievodul Alexandru Mircea întăreşte lui Neagoe şi feciorilor săi moşia cumpărată de la Danciu al lui Zlate, în schimbul sumei de 2.300 aspri”.

Conform altor monografii, chiar soţia domnitorului Mihai Viteazul, doamna Stanca, era originară din Bărbuleţu. Nu ştiu de ce, când ne raportăm la asemenea afirmaţii ne cam tremură... pixul (!) şi-i lăsăm pe alţii să se lăfăie în istoria noastră! Vezi... golgoaza Ţepeş-Bran!... sau minciuna englezească care (am folosit intenţionat cacofonia!) păcăleşte şi azi milioane de turişti.

Noi, dâmboviţeni, prea cuminţi cu istoria, nu am ştiut să facem bani (meritaţi!) de pe urma lui Vlad Ţepeş. Târgoviştea era singurul oraş din lume car merita să facă legende tip Dracula! Din respect pentru istorie, nu a făcut, şi acum suportăm; cătune, sate şi orăşele luând cireaşa de pe tortul Târgoviştei! (Bran, spre exemplu!).

Deci, de ce ne-ar fi teamă să spunem că doamna Stanca, soţia marelui Voievod Mihai, a fost originară din Bărbuleţu? Mâine, poimâine, vor veni unii din Cucuieţii din Deal şi vor spune că i-au găsit osemintele pe acolo!... Aşadar, comuna Bărbuleţu împlineşte 540 de ani de la prima atestare documentară. La mulţi ani, Bărbuleţu!

100 de râureni împroprietăriți, nucleul așezării

Un pic mai sus, râurenii, mai... „drăcoşi” (ei au făcut din pârâu... râu şi din apă... lapte: Râu Alb), ştiu că fără Legea împroprietăriri de la 1864 – Legea lui Cuza -, Râu Alb rămânea o moşie a boierilor din Bărbuleţu. Dacă atestarea documentară de la 1733 a fost „certificatul de naştere” al comunei Râu Alb, „Legea lui Cuza” a fost – fără nicio îndoială – „buletinul de identitate” al acestei aşezări de sub poalele Leaotei.

Nu mai puţin de 100 de râureni, clăcaşi, au fost împroprietăriţi în 1864, acum 150 de ani, ei formând nucleul de bază al acestei aşezări. Ziceam că ei au fost mai... drăcoşi! Da, au preamărit un pârâu şi l-au colorat în nuanţa laptelui de la ţâţa rotundă a măicuţei lor! Păi dacă Vlad Ţepeş şi-ar fi construit turnul la Râu Alb nici piramidele Egiptului şi nici minunile Romei antice nu ar fi egalat numărul privitorilor de aici!

140 de ani de la nașterea lui Ion Ciorănescu, autorul abecedarului

Rămânem tot pe plaiuri râurene pentru a aniversa 140 de ani de la naşterea omului de cultură Ion Ciorănescu. Născut la Râu Alb în 1874, fiind primul din cei zece copii ai unei familii de ţărani săraci, este obligat nu doar să înveţe carte, ci şi să muncească pentru întreţinerea celorlalţi fraţi mai mici. Reuşeşte primul pe ţară (!) la examenul de capacitate pentru învăţători (1894), apoi urmează cursurile speciale de surdo-muţi de la Berlin.

Obţine post la Breslau. În 1907 alcătuieşte abecedarul – manual unic pentru şcolile rurale – premiat de Ministerul Instrucţiunii. A colaborat cu publicaţii precum Albina, Ramura, Graiul Dâmboviţei etc. A avut nouă copii, toţi licenţiaţi în diferite domenii ştiinţifice.

Vasile Neagu