GEORGE COANDĂ

Ei, bine, au trecut și „Zilele Cetății Târgoviște”, ediția 2015, care, conform cutumei, au cuprins în program de toate pentru toți, pe alese, spre bucuria unei comunități care, măcar pentru o frântură de vreme, trebuie să fi uitat (dacă) drama prăbușirii „multilateral dezvoltate” a urbei, fost Scaun de domnie a 40 de voievozi care și-au așternut semnătura în marele Letopiseț al istoriei românilor.

E locul să mă întreb - și cu uimire și cu îndreptățită revoltă, de ce oficialitățile județene și târgovi ștene continuă cu o neprofitabilă încăpățânare să facă vorbire în discursul lor public de doar 33 de voievozi, și asta cu atât mai mult cu cât au apărut studii și volume acribice care demontează acest basm. Le este cumva rușine, acestor oficialități, că pe tronul de la Târgovi ște au șezut 40 de voievozi? Este o atitudine de sfidare, prin eroare premeditată, a istoriei acestei CETĂȚI ETERNE a românității care este Târgoviștea. Propun conducerii Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” să completeze șirul voievozilor inscripționați pe placa de marmură de la intrarea în ansamblul voievodal străjuit de Turnul Chindia.

O altă impardonabilă încăpățânare, care frizează absurdul, ține de „promovarea cultural- turistică” a mitului Dracula, alias Vlad Țepeș, în montări teatrale fanteziste la Curtea Domnească. Or, cum am mai spus, a „teleporta” la Târgoviște o fantasmagorie vampirică maghiară este a anatemiza o întreagă istorie românească. Și nu mai revin asupra altor anomalii care, cu binecuvântarea unor factori direct răspunzători, dacă nu datorită indiferenței acestora, lovesc demolator istoria Târgoviștei. O voi face cu alt prilej și cu autoritatea omului de cultură care s-a aplecat cu luarea aminte a cercetătorului asupra acestei fascinante istorii, dedicându-i sute de pagini de studii și de volume monografice. Vorbeam de anatemizare.

Vă asigur, nu este o figură de stil. Realitatea stă indubitabilă mărturie. Pentru că, volens-nolens, constați că de un sfert de secol Târgoviștea este supusă unui asasinat economic, iar în „cercuri înalte” circulă o halucinantă inepție, și anume că, vezi Doamne!, urbea voievodală nu are „tradiție industrială” (!?) și, ca atare, salvarea ei este… turismul. Alo! Păi dacă monumentele de patrimoniu sunt în stare de paragină, iar celebrul „brand” Curtea Domnească a fost „restaurat” după ureche, în așa fel încât imaginea „ruinurilor” să se metamorfozeze – deja a început dezastrul – într-o grămadă de cărămidă sfărâmată, și asta, culmea, tocmai când arheologii au dat peste cetatea de sub cetate, ce să oferi turistului român sau de aiurea? Apropo de dărâmare. Nu este nevoie de explozibilii fundamentaliștilor ISIS care au aruncat în aer un inestimabil monument UNESCO la Palmyra, nu, avem fundamentaliștii noștri. Fiți pe pace! De câtva timp încoace prin intermediul – cum se spunea odinioară, că acum avem așa ceva, la purtător, mobilul – „telefonului fără fir” am prins de veste că se pun la cale niște mărețe „draft-uri” de valorificare cultural istorică. O, bucura-m-aș! Și dacă sunt doar bla-bla-uri electorale? Nu mira-m-aș.

Deocamdată, ca istoric și gazetar hârșit, constat că – se vede din cosmos – Târgoviștea este supusă unui dublu asasinat: economic, printr-o răvășitoare, barbară dezindustrializare, care o va arunca în epoca de piatră, și antiistoric, prin pierderea memoriei istorice (monumente, importarea miturilor altora și mistificarea adevărului istoric). Iar de la târgovișteni va binemerita cine, fără meschine interese politice și afacerisme odioase, va înlătura anatema. (P.S. am aflat cu surprindere și cu revoltă că, la OSIM, Centrul de Cultură al Județului a înregistrat marca „Cetatea lui Dracula”. Este o acțiune ilogică și blasfemiatoare la adresa Târgoviștei care, fără niciun dubiu, n-are nimic de-a face cu mitul maghiar al lui Dracula. Sediul fantezist al contelui vampir, conform băsmuirii lui Bram Stocker, s-a aflat în pasul Tihuța din județul Bistrița-Năsăud. Este de neînțeles, deci, pornirea asta nefericită de a stoarce bani dintr-un basm horror care deja a devenit desuet în Occident. Însă cineva, zor-nevoie, dorește aiuritor nu numai să maculeze istoria Târgoviștei, ci s-o ucidă cu o abominabilă aberație… turistică. Păcat, mare păcat!)