COSTIN MIHAI

Dacă ar exista o statistică a contestaţiilor pentru ultimul campionat, sunt convins că Asociaţia Judeţeană de Fotbal Dâmboviţa ar ocupa detaşat primul loc la nivel naţional. La Ilfov am înţeles că a existat o singură astfel de contestaţie, e adevărat că şi numărul echipelor este mai mic. În schimb, la noi cred că au fost peste 150, dacă nu mai multe, calculând aici memoriile care au ajuns la Comisia de Competiţii şi Disciplină, la Comisia de Apel sau la Comisia pentru Statutul Jucătorului.

Sunt convins că Dâmboviţa ocupă locul fruntaş şi ca număr de speţe care au ajuns pe masa Federaţiei Române de Fotbal, la Comisia de Recurs. Sunt trei, iar memoriile au aparţinut cluburilor Progresul Mătăsaru, Unirea Bucşani şi Atletic Fieni, în ordinea depunerii. De ce aşa de multe contestaţii? Pentru că sunt foarte multe echipe care folosesc jucători pe fals, în condiţiile unor sancţiuni blânde şi a unor riscuri infime. Sau pentru că sunt multe formaţii care câştigă meciuri şi puncte importante prin asemenea metode necurate, decisive pentru a promova sau pentru a nu retrograda. Unde se duc banii din taxe, cine a ajuns să judece şi pe ce considerente se iau deciziile, sunt întrebări care au declanşat numeroase anchete, ce au făcut ţăndări imaginea şi aşa crăpată a asociaţiei condusă de Tudor Emil. Odată cu pensionarea de la Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Dâmboviţa, poate că preşedintele de AJF va avea mai mult timp şi dispoziţie să se ocupe de îndreptarea numeroaselor stricăciuni din fotbalul pe care îl conduce.

Am citit zilele trecute un articol tare interesant semnat de domnul Tinel Aldea, observator judeţean şi membru al Comisiei de Competiţii şi Disciplină, prin care mai trăgea un semnal de alarmă în dreptul competiţiilor de juniori, majoritatea de umplutură şi sub o desfăşurare ruşinoasă. Colegul de breaslă oferea şi nişte soluţii, iarăşi de luat în seamă, însă cine să-l asculte? Pe Tudor Emil nu-l interesează calitatea competiţiilor şi nici progresul fotbalului judeţean, tot ce contează este numărul cât mai mare de echipe, plătitoare de taxe la puşculiţa asociaţiei. Şi cum nimeni nu verifică modul în care se cheltuiesc banii la AJF Dâmboviţa, direcţia o bănuim cu toţii. Mi-a mai atras atenţia un articol, oferit spre publicare de colegul Liviu Dobre, cu o echipă de juniori a Chindiei participând la un turneu organizat de Asociaţia Judeţeană de Fotbal Suceava, pe vreo şase categorii de vârstă. E amuzant să ai pretenţii asemănătoare şi de la AJF-ul lui Tudor Emil.