❚ Desemnat să controleze activitatea ANI, să propună sau să ceară Senatului revocarea preşedintelui şi a vicepreşedintelui instituţiei, CNI este format din 14 membri ❚ Comisia Juridică a Senatului trebuia să se întrunească ieri şi să-i valideze pe cei propuşi, dar pentru că au existat unele neînţelegeri, iar asupra unor membri plana suspiciunea de incompatibilitate, senatorii au amânat audierea ❚ Printre cei nominalizaţi că ar avea probleme se numără chiar şi preşedintele CJD Adrian Ţuţuianu, însă domnia sa susţine că nu are cunoştinţă ca pe numele său să existe vreun dosar al unei instituţii de control

ANA MARIA POPESCU

Preşedintele PSD şi al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, este propus ca membru în Consiliul Naţional de Integritate (CNI), organism care supervizează activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Adrian Ţuţuianu a fost recomandat de Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene.

Ieri, Comisia Juridică a Senatului trebuia să se întrunească şi să-i valideze pe cei propuşi să facă parte din CNI, dar pentru că au existat unele neînţelegeri, iar asupra unor membri plana suspiciunea de incompatibilitate cu funcţia din Consiliu, senatorii au amânat audierea. Printre cei nominalizaţi că ar avea probleme se numără chiar şi preşedintele Adrian Ţuţuianu, însă domnia sa susţine că nu are cunoştinţă ca pe numele său să existe vreun dosar al unei instituţii de control.

Contactat telefonic, preşedintele PSD şi CJD ne-a mărturisit că este de fapt propus ca membru supleant în CNI şi este convins că toate problemele apărute vor fi lămurite săptămâna viitoare. Pe lista propunerilor pentru CNI se mai află un dâmboviţean, primarul de la Vulcana Băi, Emil Drăghici, preşedinte al Asociaţiei Comunelor din România.

„Deocamdată, acest CNI este important doar teoretic”

În cazul în care va face parte din componenţa CNI, Adrian Ţuţuianu vrea să-şi pună amprenta asupra îmbunătăţirii reglementării legale aplicabile în cadrul acestui Consiliu:

„Validarea s-a amânat pentru că înţeleg că există discuţii între grupurile parlamentare cu privire la numărul de membri care trebuie desemnaţi de fiecare dintre partidele politice reprezentate în Parlament şi discuţii cu privire la situaţia personală a unora dintre cei desemnaţi de diverse structuri asociative, privitoare la eventuale incompatibilităţi sau cauze aflate în lucru la diverse instituţii ale statului, ANI, DNA, şi altele de acest tip. Eu nu am niciun fel de dosar, după ştiinţa mea, pe rolul vreunei instituţii. Sunt desemnat ca membru supleant, nu sunt nici măcar membru plin al CNI. Deocamdată, acest CNI este important doar teoretic, nu am auzit să-şi fi exercitat până acum atribuţiile care privesc funcţionarea ANI. Dacă voi fi în componenţa CNI, îmi voi spune cuvântul, în sensul de a îmbunătăţi o reglementare legală aplicabilă şi de a face din CNI un organism cu adevărat important”, ne-a declarat ieri Adrian Ţuţuianu.

Care este teoretic rolul CNI

Desemnat prin lege să controleze activitatea ANI, să propună sau să ceară Senatului revocarea preşedintelui şi a vicepreşedintelui instituţiei, să organizeze concursul pentru numirea conducerii, dar şi să urmărească rapoartele sale de activitate, CNI este format din 14 membri, propuşi de grupurile parlamentare reprezentate în Senat plus cel al minorităţilor cu reprezentanţi doar în Camera Deputaţilor, de asociaţiile aleşilor locali, de societatea civilă şi de instituţii guvernamentale (de exemplu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor). Deşi cutuma este aceea a nominalizării unui jurist, legea nu impune o astfel de regulă.