❚ Operaţiunea, denumită Explorer, a vizat de data aceasta munca şi drepturile românilor aflaţi la munci agricole în Marea Britanie

V. V.

Inspecţia Muncii se implică în combaterea exploatării prin muncă la nivel european şi derulează activităţi comune la nivel transfrontalier. Astfel, la jumătatea lunii trecute, Dantes Bratu, inspector general de stat al Inspecţiei Muncii, a participat împreună cu reprezentanţi ai Autorităţii pentru Autorizarea Agenţiilor de Plasare a Forţei de Muncă - GLA, în Marea Britanie, la operaţiunea de depistare a posibilelor cazuri de exploatare prin muncă ce implică cetăţeni români care desfăşoară activităţi în agricultură.

Potrivit unui comunicat remis redacţiei de ITM Dâmboviţa, operaţiunea Explorer a fost urmată şi de o întâlnire cu reprezentanţii Ministerului de Interne din Marea Britanie care au competenţe în combaterea traficului de persoane pentru exploatare prin muncă, inspectori ai Autorităţii britanice. Cooperarea românobritanică a fost iniţiată în luna mai a acestui an de Darryl Dixon, director de strategie GLA, care a solicitat sprijinul Inspecţiei Muncii din România, pentru a pune bazele unui plan comun de combatere a exploatării prin muncă în care sunt implicaţi cetăţeni români.

Trei zile de controale, interviuri şi concluzii

Practic, operaţiunea comună a constat în investigarea unui caz de exploatare prin muncă, în care sunt implicaţi lucrători români recrutaţi prin agenţii de mediere din România şi plasaţi la agenţii de recrutare din Marea Britanie.

Operaţiunea Explorer a durat trei zile, a debutat cu o întâlnire tehnică a echipelor de experţi români şi englezi, au urmat vizite la ferme unde lucrătorii români îşi desfăşurau activitatea, interviuri cu muncitorii, întâlniri cu reprezentanţii agenţiilor de recrutare implicate în medierea lucrătorilor. S-a pus accent pe identificarea posibilelor victime ale exploatării, s-au verificat condiţiile de muncă, respectarea prevederilor legale cu privire la salariul minim. S-au verificat respectarea normelor de sănătate şi securitate la locul de muncă şi modul de funcţionare a companiilor implicate în procesul de recrutare.

În urma interviurilor realizate, lucrătorii şi-au exprimat nemulţumirea pentru lipsa de activitate care duce la absenţa salarizării, unii lucrători primesc de lucru imediat, iar alţii trebuie să aştepte în unele cazuri şi câteva săptămâni până primesc de lucru. Diferenţierea se face în funcţie de agenţia britanică de plasare la care au apelat când li se oferă de lucru.

Marele dezavantaj este că unii nu au un program regulat de muncă, astfel, lucrătorii nu pot să-şi estimeze cheltuielile de trai, să economisească bani sau să trimită bani acasă, sunt obligaţi să plătească cazarea chiar dacă nu primesc de lucru - 34 lire/săptămână şi trebuie să plătească în plus pentru gaz şi electricitate.