ALINA MAVRODIN VASILIU

Există în „lumea bună” a afaceriștilor politruci dâmbovițeni, pricepuți la potlogării cu ștaif și la masacrarea presei, niște telectuali cum nu cred să existe și-n alte județe. Sau, de-or exista, n-or fi lăsați să umble liber ca să-și mai dea și cu opinia în public despre „demigrarea prin presă”, despre „gringoladă în politică”, despre „anchiesare la dosare”, și nu în ultimul rând, despre „preme” la propagandiști.

Dar Dâmbovița nu este un județ oarecare, ci unul îmbătat de orgoliile celor care și-au construit carierele politice cu cărămizile de bani luate de la evazioniștii din alcool, de la profitorii de TVA-uri ilegale, de la plătitorii de comisioane cât jumătate din contractele cu statul, oferind la schimb, cu o generozitate lipsită de orice prejudecăți legale și democratice, funcții publice și chiar promisiuni de libertate.

Este doar o schiță făcută dintr-un condei la ceea ce ar putea deveni jurnalul unui dezastru administrativ într-un județ aflat în ultimii douăzeci de ani în „gringoladă politică”, în care niște escroci s-au ofticat pe noi că-i „demigrăm prin presă” și s-au hotărât să-și facă „propria presă” și să dea „preme” grase din bani negri celor care ar avea „profesionalitatea” să ne insulte și să ne atace brutal sau subtil, fără să consulte legea și-un medic. Dar noi nu ne supărăm pe proștii de profesie, ci doar îi monitorizăm atent și cu răbdare pe telectualii care îi finanțează ducându-i, pe banii lor murdari, la groapa pe care ne-o sapă de câțiva ani.

I-am văzut cât au fost mari ștabi în funcții: aroganți, amenințători și foarte ocupați să-și rezolve afacerile și pilele personale, cu un inconștient tupeu de borfaș și fără frică... nu doar de lege, ci nici măcar de Dumnezeu. Îi vedem și-acum pe unii dintre ei cât de mici încep să fie, cerșind continuu protecția divină și „anchiesând” la valorile statului de drept după ce l-au strâmbat ei înșiși cât au fost jupâni în funcții, după cum au vrut mușchii și cefele lor de animale politice sălbatice.

A fost și trist, a fost și vesel să-i auzim pe unii dintr-ăștia ce au scos pe gușă din ce aveau în căpușă. Și chiar dacă nu ne amuză defel știind că-i paște pușcăria, nu putem nici să ne întristăm văzându-i cât de veseli urcă și coboară scările... justiției independente. Pe asta n-o s-o „demigrăm” taman acum, când lucrează ca la non-stop cu marfa clienților săi politici. Că vreo 10 anișori n-a prea făcut-o și a lăsat țara în „gringoladă”, e și asta dureros de adevărat. Dar ce-a fost... a fost. Trăim intens prezentul „ca la revoluție, maică”, vorba unei pensionare disperate de „premele”, pardon de mitele pe care tengroze ști și numai dacă le rostești.

Numai „meleoane de euro” cum ar zice-o votanții din bazinul electoral care-au dat din buric, pe ritmuri de manele, pentru a-și alege un președinte obsedat de lovele. Aceeași obsesie a transmis-o ca pe-un testament politico-mafiot și celor care i-au cântat în strună, bătându-ne la cap c-a lor e bună. Bună, cea mai bună pentru România e blonda lor care-a speriat Vestul. Și cea mai onestă, ziceau tot ei. Vă dați seama cum sunt ceilalți dacă ea a fost „cea mai onestă”?

Dar nu-i uitați, când vă revoltați, nici pe cei care, de dragul mitelor și-al termitelor de bugete publice, au masacrat presa, dându-i „libertatea” să se prostitueze, cică profesional, în mod organizat, pe lângă buzunarele unor traficanți supărați că-i „demigrăm”. De la o vreme le-au intrat clanurile în „gringoladă” și au început să se teamă de procurori c-ar putea să-i dea în gât cu ceva denunțuri taman propagandiștii telectuali cărora mafioții le-au dat „preme” din bani negri .

www.alinamavrodin.ro