A�a cum se distinge cu claritate �i în Parabola Bunului Samaritean, evreii îi dispre�uiau pe samariteni. Un evreu credincios nu ar fi ales niciodat� s� treac� prin Samaria pentru a ajunge în Galileea. Uimirea femeii samarinence legat� de cererea lui Iisus de a-i oferi ap� provine din credin�ele diferite ale samarinenilor �i iudeilor.

Dac� cei dintâi considerau c� o femeie aflat� în perioada de ciclu era necurat�, dar nimic din ce atingea nu era necurat, evreii credeau c� o astfel de femeie transmitea necur��enia la tot ce atingea. A�adar, un evreu s-ar fi putut considera necurat din punct de vedere ceremonial prin atingerea gale�ii samarinencii de la fântân�.

Esen�a acestei pilde este interac�iunea dintre Iisus �i femeie. Din conversa�ia dintre cei doi putem desprinde mai multe înv���minte: Samaritenii acceptau numai primele cinci c�r�i ale Bibliei, dar acest lucru nu era o barier� pentru Hristos. Nu este nevoie s� a�tep�i s� ai o deplin� în�elegere pentru a veni spre Iisus. Într-adev�r, este remarcabil faptul c� samaritenii, mai pu�in lumina�i decât iudeii, s-au dovedit a fi mai ospitalieri cu lumina adus� de Iisus; Bun�tatea întrez�rit� în replicile femeii este o dovad� a deschiderii ei c�tre Iisus.

De�i adeseori dezam�git�, ea nu se poate opri s� caute speran��, chiar dac� iudeii nu au amestec cu samarinenii; Bun�tatea ei este r�spl�tit�. Întreb�rile ei sunt binevoitoare, iar Iisus o ceart� cu blânde�e. La un moment dat, El îi m�rturise�te c� este Mesia �i îi scoate la iveal� p�catul ei de c�petenie. În pilda samarinencii, ni se arat� c� pân� �i cel mai mare p�c�tos poate fi adus cu blânde�e c�tre Domnul, pentru ca apoi s� le devereasca celorlal�i c� �i ei pot fi mântui�i.

Pr. Miloș Gheorghe C�t�lin, Capela Spital Ochiuri,

com. Gura Ocniței, Protoieria Târgoviște Nord